Într-o vorba celebra, Petre Ţutea spunea ca „în Biserica afli ca existi“. Biserica este, asadar, „cartea de identitate“ cu care ne legitimam în viata, în istorie. La fel, comunitatea se identifica si se descopera în viata Bisericii. O biserica veche dintr-un sat din Baragan, zidita din caramizile unui palat al Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, îsi adauga siesi si credinciosilor, ca semn identitar, si purpura martiriului si aureola mântuirii. Este ceea ce am descoperit si noi închinându-ne în biserica satului Silistea, judetul Calarasi.Departe de zdrumicaturile zilei, de provocarile cotidianului de zgura al orasului, ce-ti macina firea si trupul, celula cu celula, clipa de clipa, satul Silistea, din comuna calaraseana Valea Argovei, pare a se fi uitat pe sine într-un ev trecut, în care si cuvântul, si oamenii, si tarâna sunt conectate direct la izvorul nevazut si tacut al timpului. Aici, nimic nu se grabeste, nimic nu cere, nu reclama, ci totul se daruieste, cu o simplitate dezarmanta, lucru înteles probabil astfel, mai putin de silisteni, si mai mult de cei care le calca din afara hotarul.Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 627

Id: 42435

Data: Jul 15, 2014

Imagine: