Editia a XIV-a a Colocviilor Putnei s-a deschis la Manastirea Putna, miercuri, 4 septembrie, ora 16:00, cu slujba Te Deum in biserica voievodala in prezenta Inaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor si a unui sobor de preoti si diaconi. Slujba Te Deum a fost urmata de cea a Parastasului pentru cunoscutul bizantinolog Dumitru Nastase, trecut la Domnul la inceputul acestui an, la Atena. Imediat dupa aceasta, a avut loc deschiderea lucrarilor, in Sala Mare a Casei Domnesti. Primul care a luat cuvantul a fost IPS Pimen care a tinut sa vorbeasca despre contextul zilelor noastre, in care este mare nevoie de oameni asemenea participantilor la Colocviile Putnei. Rolul lor este mai ales acela de a ne ajuta sa intelegem realitatile din trecutul nostru – care nu poate fi despartit de invatatura crestina. Ceea ce lucrati, ceea ce publicati inseamna foarte mult, negandit de mult… mai ales ca nu urmariti un castig material de pe urma cercetarilor dumneavoastra . Regretatul Dumitru Nastase a indrumat multe generatii de ghizi, studenti la Şcoala de ghizi – unul dintre acestia fiind insusi Inaltpreasfintia Sa: L-am simtit ca este un bun crestin, de aceea era si asa de apreciat. Asa a fost crescut si educat in casa parinteasca .A urmat un scurt moment in care persoana reputatului Profesor a fost readusa inaintea ochilor participantilor prin intermediul unor mai vechi inregistrari video și fotografii cu domnul Dumitru Nastase. Domnul Florin Marinescu, cercetator la Institutul de Studii Neo-Grecesti din Atena, a evocat nu atat pe savantul Dumitru Nastase, cat mai ales pe omul Dumitru Nastase. El a fost un mare sustinator al ideii imperiale in Ţarile Romane si al studierii rolului Ţarilor Romane in ajutorarea Ortodoxiei aflate sub jugul otoman –la Sfintele Locuri, in Balcani si in Sfantul Munte Athos. Domnul Nastase s-a dovedit a fi unul dintre cei mai importanți cercetatori ai documentelor romanesti din arhivelor manastirilor din Sfantul Munte. A scris putin in comparatie cu cate stia; intr-o epoca in care multi scriu mai mult decat citesc si publica mai mult decat scriu… Domnul Marinescu a propus in final republicarea studiilor domnului Nastase.Domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultatii de Istorie al Universitatii Al. I. Cuza din Iași, a prezentat in continuare ultimele publicații ale Centrului Ştefan cel Mare – volumele 2/2011, 1/2012 si 2/2012 din revista de istorie Analele Putnei. Domnia Sa si-a exprimat aprecierea pentru calitatea editoriala si tinuta stiintifica a revistei, care trezeste invidia colegiala – revista simpla, frumoasa si grea… atat ca gramaj cat si ca si continut… Felicit intreg colectivul! . Domnul Profesor Zahariuc a tinut si sa-l evoce pe regretatul Dumitru Nastase, despre care a spus ca avea darul de topi diferentele de cultura, de educatie si de varsta facandu-te sa te simti cat se poate de firesc, de apropiat și de bine dispus in compania sa.Au urmat primele trei comunicari, moderate de domnul Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane. ***Dintre comunicarile susținute in cea de-a doua zi a Colocviilor Putnei, desfașurate la Manastirea Moldovita, o menționam pe cea a tanarului cercetator Ioan Augustin Gurita, doctorand al Facultatii de Istorie a Universitații Al. I. Cuza – care a semnalat descoperirea unui tablou votiv, copie a tabloului votiv original al bisericii manastirii Cosula, ctitorita la anul 1535 de vistiernicul (apoi logofatul) Mateias al lui Petru Rares – unul dintre cei mai apropiati sfetnici ai domnitorului. Valoarea descoperirii este cu atat mai mare cu cat tabloul original a fost pierdut in secolul al XIX-lea, odata cu daramarea peretelui dintre naos și pronaos. Domnii Florin Marinescu și Nikolaos Mertzimekis din Grecia au semnalat o inscripție de la Manastirea Zografu din Sfantul Munte care atesta daruirea de catre Petru Rares a unei mori de apa pentru un metoc al acestei manastiri. Iar doamna Olimpa Mitric, profesor la Universitatea din Suceava, a prezentat un manuscris inedit – un Octoih, scris de cantaretul si protopsaltul Isachie de la Manastirea Rasca in anul 1548, in timpul domniei lui Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș.Poate cea mai bogata comunicare a zilei i-a aparținut domnului Petronel Zahariuc, decanul Facultații de Istorie a Universitații Al. I. Cuza din Iași, care s-a preocupat de mai multe aspecte din istoria Manastirii Probota, ctitorie și necropola a lui Petru Rareș. Printre altele, domnia sa a cautat sa determine momentul cand Petru Rareș, la sfatul lui Grigorie Roșca, egumenul Probotei și mitropolitul de mai tarziu al Moldovei, a inlocuit Putna ca necropola a familiei sale cu Probota. Autorul a prezentat mai multe contribuții legate de daniile primite de la ctitor, averea manastirii, lista egumenilor și relațiile cu Manastirea Putna, pana in secolul al XIX-lea.***In a treia zi a Colocviilor, domnul Ovidiu Cristea, directorul Institutului Nicolae Iorga al Academiei Romane, a vorbit despre schimbul de informatii si de stiri – o adevarata marfa de lux atunci, ca si acum – dintre Ştefan cel Mare si cetatea Brasovului. Autorul comunicarii a scos in evidenta puternicul sistem de spioni – exploratores, cum erau ei denumiți in documentele epocii – si retelele de informare dezvoltate de domnitorul Moldovei, sistem care i-a permis sa cunoasca din timp miscarile adversarilor sai si sa ia deciziile cele mai bune pentru țara. Comunicarea domnului Liviu Pilat, lector dr. al Facultatii de Istorie a Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, a adus clarificari in legatura cu incheierea armistitiului dintre moldoveni si poloni in toamna lui 1497, dupa ce regele polon Ioan Albert a invadat Moldova si a inceput asediul Sucevei. Cu ajutorul unor surse polone si ungare, s-a putut stabili cu exactitate faptul ca regele Ungariei, Vladislav Jagello – fratele regelui polon – a trimis o oaste de aproximativ 12.000 de ostasi, sub comanda voievodului Transilvaniei, Bartolomeu Dragfy, in sprijinul lui Ştefan cel Mare și o solie la Ioan Albert – aflat in fata Sucevei, pentru a-l determina sa-si retraga trupele din Moldova. In cele din urma, regele polon a acceptat sa se retraga, mai ales ca cetatea Sucevei rezistase cu succes asediului timp de 3 saptamani, pe drumul de intoarcere avand loc celebra, si tragica pentru poloni, batalie din Codrii Cosminului. Ultimele doua comunicari ale acestei prime parți au avut scopul de a indrepta cateva greseli preluate sau lansate de anumiti istorici romani. In prima, domnul Marius Diaconescu, lector dr. la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, a discutat pe marginea unui document legat de situatia cetatii Ciceului – una dintre posesiunile transilvane ale lui Ştefan cel Mare – la anul 1499, domnia sa corectand afirmatia lansata de curand de un tanar istoric roman, Alexandru Simon, cu titlu de descoperire bomba , precum ca la aceasta cetate s-ar fi aflat un adevarat cuib de nelegiuiti , demascandu-o ca pe o traducere eronata a documentului original si explicand contextul in care respectivul document a fost emis de voievodul Transilvaniei, oferind si o corecta traducere a sa.In comunicarea domnul Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Romane, a fost analizata afirmatia lansata de un reputat istoric italian, Maria P. Pedani, sub forma unei informatii marginale intr-o carte a sa, dar preluata de același tanar istoric, anume ca Ahmed Pasa, beilerbegul Anatoliei in anul 1491, ar fi fost un fiu turcit al lui Ştefan cel Mare. Domnul Pippidi a trebuit sa faca un adevarat exercitiu de eruditie, consultand direct sursa citata de autorul italian si demonstrand ca personajul in cauza a fost fiul ducelui Ştefan din Hertegovina, nicidecum al lui Ştefan cel Mare.Aceste ultime doua comunicari au determinat pe participanti sa traga un semnal de alarma in ceea ce priveste rigoarea cu care trebuie studiate documentele originale si spiritul critic cu care trebuie receptate si analizate anumite informatii senzaționale, oricat de atragatoare ar fi acestea pentru unii istorici.Acesta și este unul din rolurile Colocviilor Putnei: de a reprezenta o oaza de seriozitate și rigoare științifica și de cercetare temeinica și responsabila a trecutului nostru. Istoricul trebuie sa reziste tentației de a cauta senzaționalul și de a ieși in evidența cu orice preț, specifica, poate, epocii noastre.In a doua parte a zilei, domnul Radu Paun, cercetator la Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, Paris, a datat o danie a lui Ştefan cel Mare catre Manastirea Hilandar de la Muntele Athos in anul 1466, an cu bogate acte simbolice ale domnitorului, printre care danii la Manastirea Zografu din Sfantul Munte si la Manastirea Probota, dar si anul punerii pietrei de temelie a Manastirii Putna. Domnul Ovidiu Olar, cercetator la Institutul Nicolae Iorga, a adus noi date despre Sinodul de la Iasi din 1642 si, mai ales, despre efectele sale in epoca. Protosinghelul Dosoftei Dijmarescu a facut o trecere in revista a principalelor figuri de sfinti din Moldova de pana la sfarsitul secolului al XVII-lea, cunoscuti noua din fragmente de cronica, din frescele manastirilor moldovenesti sau din diferite scrieri. Pe langa figurile mai bine conturate ale lui Daniil Sihastru, Ştefan cel Mare, ale mitropolitilor Varlaam si Dosoftei, au aparut unele mai putin cunoscute – domnitorul martir Miron Barnovschi, cuviosii Vasile de la Moldovita si Calistru de la Sucevita, parinti cu rol decisiv in intemeierea acelor manastiri, sau Luca Stroici, smeritul ctitor al Dragomirnei.***In ultima zi a Colocviilor, doamna Maria Magdalena Székely, profesor al Facultatii de Istorie din Iasi, a adus in discutie episodul reconstructiei bisericii manastirii Putna in al saselea deceniu al sec. al XVII-lea. Pornind de la lipsa oricaror documente emise de cancelaria domneasca din acea perioada care sa certifice anumite danii domnesti catre manastirea Putna, care ar fi putut acoperi cheltuielile unei astfel de intreprinderi, autoarea comunicarii, folosind si anumite date din Pomelnicul Manastirii Putna, a lansat ipoteza ca acest proiect de reconstructie a fost initiat de obstea manastirii, cu girul domnitorilor, obștea reusind sa stranga suma necesara, cu ajutorul a diferiti donatori mai mici, si sa finalizeze lucrarile in timpul domnitorului Eustratie Dabija (1661).Domnul profesor Ștefan S. Gorovei, a discutat despre istoria zbuciumata a arhivei de documente a Manastirii Putna. Astfel, daca la 1764, cand arhimandritul Vartolomei Mazereanu, la indemnul Mitropolitului Iacov Putneanul, intocmea catastiful de documente al Manastirii Putna, arhiva numara 544 de documente, dintre care nu mai putin de 63 pe pergament – mai multe decat se aflau la acea data in arhiva Mitropoliei Moldovei. In decurs de nici o suta de ani, mare parte dintre acestea au fost instrainate si li s-a pierdut urma, la Putna in anul 1837 gasindu-se numai 148 de documente. Domnia sa a propus cateva directii de cercetare care ar putea permite descoperirea altor documente acum pierdute.Parintele Alexie Cojocaru, in urma analizei atente a unor documente, a adus precizari asupra perioadei in care a trait si activat un egumen al Putnei, Ghervasie, si asupra biografiei cuviosului Paisie de la Sihastria Putnei, care a murit la sfarsitul anului 1784, cu 10 zile inainte de staretul Nathan Dreteanu, fapt care infirma faptul ca Paisie ar fi fost acolo staret.In incheierea lucrarilor, a vorbit monahul Iustin Taban, care, prin intermediul insemnarilor din Cartea de Oaspeti, a reinviat perioada 1948-1960 din istoria Manastirii Putna. Printre cei care au tinut sa lase cateva insemnari in urma vizitarii manastirii in acele vremuri, au fost istoricul Petre Ş. Nasturel, arhidiaconul Bartolomeu Anania, care insotea o delegatie a Patriarhiei Antiohiei, ierodiaconul Ioanichie Balan, profesorul Ştefan Alexe si multi altii, inclusiv oficialitati ale regimului comunist care erau nevoite sa constate ca obiectele din muzeul manastirii vorbeau cu incapatanare despre gloriosul nostru trecut. O insemnare cu iz profetic ne-a atras atentia: trecutul nu poate fi negat, cei care il neaga vor fi ei insisi negati .In timpul ultimelor comunicari, insusi Inaltpreasfintitul Arhiepiscop Pimen s-a alaturat celor din sala pentru a fi de fata la inchiderea lucrarilor Colocviilor Putnei din acest an. Inaltpreasfintia Sa este menționat cu recunostinta de multe insemnari din Cartea de Oaspeti a Manastirii Putna, in deceniul sase al secolului trecut, pe cand era tanar ieromonah.Arhipastorul Sucevei a tinut sa fie prezent in mijlocul obstii istoricilor mai ales pentru a-l sarbatori pe marele istoric Ştefan S. Gorovei, cu prilejul implinirii frumoasei varste de 65 de ani. Amintind intamplari din trecutul comun, Inaltpreasfintia Sa, care il cunoaște de mulți ani pe distinsul profesor, a spus: luand aminte la tot ce ati scris, aveti tot dreptul sa va mandriti, dar nu cu o mandrie rea, ci cu una legitima, in Domnul , cum spunem noi. Rog pe Bunul Dumnezeu sa va inzileasca la masura cunoscuta de El, sa va dea sanatate si bucuria mantuirii .Au mai adresat cuvinte de felicitare domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultatii de Istorie din Iasi, fost elev al profesorului Gorovei, domnul Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Ştiinte, profesorul Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din Bucuresti si domnul Florin Marinescu de la Institutul de Cercetari Neo-Grecesti din Atena. IPS Pimen i-a daruit din partea celor prezenti un buchet de trandafiri albi, pe care, dupa terminarea festivitatii, profesorul l-a depus in chip simbolic pe mormantul lui Ştefan cel Mare, ale carui fapte le-a cercetat intreaga viața, cu devotament și responsabilitate.In incheiere, domnul profesor Gorovei, deosebit de emotionat de prezenta IPS Pimen si de cuvintele primite de la confratii sai, a tinut sa multumeasca celor prezenti pentru surpriza facuta si pentru gandurile exprimate, si a tinut sa-si exprime recunostinta in primul rand fata de toți stramosii sai, fața de parintii Sorin și Eliza, fata de sotia sa, doamna Maria-Magdalena Székely, care poarta grija zilelor si noptilor de munca sau veghe impreuna , dar si fata de obstea Manastirii Putna, in frunte cu parintele staret Melchisedec Velnic, unde in ultimii ani, impreuna cu sotia, au gasit o a doua casa, bucurandu-se in anumite imprejurari grele de grija parinteasca a monahilor putneni. In incheiere, domnia sa a spus: Daca Dumnezeu imi va mai da mai multe zile, ma voi stradui ca si pana acum, ca grabindu-ma incet (festina lente) sa duc pana la capat proiectele de cercetare incepute .Gazda Colocviilor, parintele staret arhimandritul Melchisedec Velnic, i-a mulțumit personal domnului profesor Ştefan Gorovei pentru toata stradania sa depusa pe taramul cunoasterii adevarului istoric, in special cel legat de epoca lui Ştefan cel Mare si de Manastirea Putna, subliniind ca fara colaborarea din ultimul deceniu, mare parte din productiile editoriale ale Manastirii Putna si ale Centrului de Cercetare si Documentare Ştefan cel Mare nu ar fi fost posibile. (Articol semnat de monahul Ieremia, secretarul Centrului de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al Manastirii Putna)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 850

Id: 33648

Data: Sep 9, 2013

Imagine: