Astazi, 13 iunie 2009, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a sfintit noua biserica ortodoxa romaneasca cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si Sfintii Martiri Epictet si Astion din Salzburg, Austria. La eveniment au participat reprezentanti ai Bisericilor Ortodoxe surori si ai altor Biserici crestine, autoritati de stat si locale austriece, delegati ai Ambasadei Romaniei la Viena, preoti si membri ai comunitatilor ortodoxe romanesti din Austria si din alte state europene. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a adresat urmatorul cuvant de invatatura:Credinta martirilor – izvor de lumina pentru viata Bisericii'Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii.'(Apoc. 2, 10)Cand se sfinteste o biserica noua in traditia ortodoxa se inconjoara biserica purtand particele din relicve de martiri, care apoi, la sfintirea altarului, se fixeaza in interiorul sfintei mese, pe care se savarseste apoi Sfanta Jertfa euharistica a lui Hristos. Aceasta practica nu numai ca aminteste de faptul ca multe din primele biserici crestine au fost construite pe mormintele martirilor, ci are si o semnificatie teologica. Semnificatia teologica si spirituala a prezentei relicvelor de martiri in piciorul (interiorul) sfintei mese din sfantul altar provine din legatura ce exista intre moartea martirilor si taina iubirii lui Hristos mai tare decat moartea, iubire aratata in jertfa lui Hristos pe Cruce, Care S-a rugat pentru cei care L-au rastignit zicand: 'Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac' (Luca 23, 34).Iubirea lui Hristos mai tare decat ura si decat moartea este iubirea smerita si atotputernica a lui Dumnezeu. Aceasta iubire este comunicata prin Sfantul Duh martirilor, pentru a se arata in ei puterea Crucii si a Invierii lui Hristos. Legatura spirituala dintre jertfa lui Hristos pe Cruce, jertfa Sa euharistica si jertfa sau daruirea de sine a sfintilor marturisitori si martiri, exprimata simbolic in ritualul sfintirii bisericii, este scoasa in evidenta de Sfantul Ioan Evanghelistul si Teologul in cartea Apocalipsei: 'Am vazut sub altar (jertfelnic) sufletele celor injunghiati pentru cuvantul lui Dumnezeu si pentru marturia pe care au dat-o (...) Acestia sunt cei ce vin din stramtorarea cea mare si si-au spalat vesmintele lor si le-au facut albe in sangele Mielului. Pentru aceea sunt inaintea tronului lui Dumnezeu, si Ii slujesc ziua si noaptea in templul Lui, si Cel ce sade pe tron ii va adaposti in cortul Sau' (Apoc. 6,9 si 7, 14-15).Marturisitorii si martirii credintei sunt oamenii cei mai vii spiritual si mai rugatori in fata tronului lui Hristos (Cf. Apoc. 8, 3-4), pentru ca in ei s-a aratat in modul cel mai deplin puterea iubirii mai tari decat moartea, in ei credinta vie a biruit teama mortii. De aceea, Biserica ii numeste 'buni, biruitori mucenici', iar slujba sfintirii bisericii este o venerare deosebita a martirilor. Calendarul Bisericii este plin de nume ale sfintilor martiri si marturisitori ai credintei. Desigur, in calendar sunt trecuti doar o parte din multimea martirilor si marturisitorilor iubirii lui Hristos mai tare decat moartea.Martirii si marturisitorii sunt numiti 'biruitori' (invingatori) cu toate ca au murit cu trupul, pentru ca ei au invins duhul pacatului, al egoismului, al violentei si al rautatii. In martiri existenta biologica se transforma in existenta teologica, existenta posesiva a vietii se transforma in daruire de sine, instinctul conservarii se transforma in elan al comuniunii, teama de moarte se transforma in arvuna (pregustare) a Invierii. In martiri lucreaza harul Sfantului Duh pe care Hristos-Domnul si Dumnezeu-Tatal il daruiesc celor care sunt marturisitori ai credintei, iubitori de dreptate si adevar, aparatori ai demnitatii umane umilite sau desfigurate de pacatul individual si colectiv. Marturisitori si martiri ai credintei s-au nascut si in vremurile noastre, iar lumina marturiei lor trebuie comemorata cu recunostinta si veneratie, ea fiind izvor de putere spirituala in viata si misiunea Bisericii astazi.Multimea marturisitorilor si martirilor credintei din fostele tari cu regim comunist din Europa centrala si orientala ne indeamna mereu sa nu uitam cat de mare este puterea jertfei si cat de necesara este lucrarea de vindecare si innoire a umanitatii, ranita de ura si violenta, de discriminare si dominatie, de intoleranta si indiferenta, de multe forme ale mortii fizice si spirituale.In timpul persecutiei comuniste din Europa rasariteana, o multime de episcopi, preoti, monahi si laici au murit in inchisori sau au suferit pentru credinta lor. Acesti martiri si marturisitori ai credintei si luptei pentru libertate sunt pomeniti azi in rugaciunile Bisericii noastre in mod permanent la Sfanta Liturghie. Pilda vietii lor si rugaciunile lor sunt izvor de inspiratie si innoire pentru viata Bisericilor noastre azi. Ei ne cheama azi sa nu despartim darul libertatii de darul credintei si al sfinteniei vietii.Aceasta biserica noua are ca ocrotitori si doi mucenici, pe Sfintii Mucenici Epictet si Astion, ale caror moaste au fost descoperite la noi in tara, in judetul Tulcea, in stravechea cetate Halmyris, in apropierea careia se construieste acum o manastrie noua inchinata acestor sfinti marturisitori si prieteni ai lui Hristos. Jertfa si pilda vietii lor au fost izvor de inspiratie pentru ctitorii care au asezat in temelia acestei biserici pe care o sfintim astazi fragmente din moastele acestor sfinti mucenici, chemandu-i in ajutor pentru a ridica aici o casa a Domnului si a cultiva darul credintei, al sfinteniei si al iubirii jertfelnice.Astazi, in fata tentatiei de secularizare, sfintii ne invata ca daca uitam pe Dumnezeu vom uita si dimensiunea sacra a vietii umane.In fata tentatiei de a domina asupra altora, sfintii mucenici ne invata sa descoperim forta spirituala de a darui si altora din ceea ce suntem si avem, precum si de a ne darui lui Hristos, Cel ce Se daruieste noua in Euharistie.In fata tentatiei de a ne afirma in iubire de sine, sfintii ne invata sa gasim bucuria in frumusetea dobandirii iubirii smerite a lui Hristos pentru toti oamenii.Intrucat in sfinti transpare viata si sfintenia lui Dumnezeu Cel Viu si Sfant, cu adevarat spiritual vii sunt numai sfintii. De aceea, s-a spus in Biserica primelor veacuri ca: 'Sfintii sunt (cu adevarat) vii. Iar vii sunt sfintii'.Frumusetea artistica a arhitecturii acestei noi biserici inspirate din arhitectura bisericilor romanesti maramuresene din lemn, sub forma de nava, de corabie a mantuiri noastre, cu turla inalta ca un catarg, ne indreapta spiritual spre frumusetea eterna a Imparatiei cerurilor. Numita laborator al Invierii sau anticamera a Imparatiei cerurilor , fiecare biserica ortodoxa preinchipuie 'cerul pe pamant', cum spunea Patriarhul Gherman al Constantinopolului, pentru ca pe om sa-l inalte la ceruri. Ca spatiu sacru de intalnire a omului cu Dumnezeu, o biserica sfintita este Casa Domnului si poarta cerului (Facere 28, 17).Spatiu sacru de rugaciune, biserica noua devine un simbol al Bisericii ca adunare a oamenilor in iubirea Preasfintei Treimi. Prin sfintire, acesta biserica noua si intregul Centru Parohial Cultural-Ecumenic Romanesc ni se arata ca binecuvantare a lui Dumnezeu pentru oameni si ca ofranda de recunostinta (euharistie) a oamenilor adusa lui Dumnezeu.Construirea acestei biserici ortodoxe romanesti de lemn la Salzburg este unul din exemplele cele mai recente de dialog si ajutorare ecumenica la nivel practic. Inaltarea acestei biserici a devenit posibila prin bunavointa crestina fraterna aratata de parintii benedictinii de la Abatia Sankt Peter, care au oferit in mod avantajos terenul pentru constructia acestei biserici, precum si prin sustinerea financiara importanta de catre Fundatia Propter Homines (Vaduz-Liechtenstein), a altor binefacatori de aici sau din tara. Eminenta Sa Cardinalul Christoph Schonborn, Arhiepiscopia de Salzburg si indeosebi intaistatatorul sau, Arhiepiscopul Dr. Alois Kothgasser, si-au aratat sprijinul deosebit fata de acest proiect.Intrucat parohia aceasta s-a nascut cu binecuvantarea vrednicilor de pomenire patriarhi ai Romaniei, pomenim acum cu evlavie numele Preafericitului Parinte Justinian Marina, care a dat binecuvantarea infiintarii acestei parohii in anul 1976, a Preafericitului Justin Moisescu, care a numit, in anul 1985, preot paroh pe Parintele Dumitru Viezuianu si aducem prinos de recunostinta memoriei Preafericitului Parinte Teoctist, care a binecuvantat, in anul 2007, construirea acestei noi biserici.Totodata, felicitam pe Inaltpreasfintitul Parinte Mitropolit Serafim, al Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Europa Centrala si de Nord, cu ocazia sfintirii acestei biserici, pe parintele paroh Dumitru Viezuianu dimpreuna cu toata comunitatea ortodoxa romaneasca, harnica si misionara, luminata de evlavie si simtire romaneasca, pe toti ctitorii si ajutatorii acestui sfant lacas, precum si pe toti clericii si credinciosii prezenti la acest eveniment sfant si solemn de spiritualitate si demnitate crestina.Rugam pe Hristos-Domnul, Cel rastignit si inviat, sa ocroteasca aceasta biserica cu rugaciunile bunilor biruitori mucenici Epictet si Astion si sa daruiasca ajutor sfant si buna sporire acestei parohii, precum si tuturor inchinatorilor si binefacatorilor ei.† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe RomaneBIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 581

Id: 1617

Data: Jun 14, 2009

Imagine: