Biserica Sfantul Ilie din Barlad va fi resfintita duminica, 17 iulie, de Inaltpreasfintitul Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos si de Preasfintitul Corneliu, Episcopul Husilor, dupa cum a relatat parintele paroh Vasile Laiu, protopop al Protopopiatului Barlad. Istoria acestui sfant lacas a inceput in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, fiind unica in tara noastra prin arhitectura realizata dupa planurile catedralei din Belgrad (Serbia).Cu o arhitectura unica in tara noastra, Biserica Sfantul Ilie din Barlad, este situata in piata centrala a orasului si a fost construita intre anii 1859-1869 de catre breasla Blanarilor. In prima parte a secolului al XIX-lea, in urbea Barladului au luat fiinta si s-au organizat mai multe bresle de meseriasi, care pe langa grija de a-si perfectiona meseria lor, au edificat si cladiri civile si bisericesti cu care Barladul se mandreste si azi. Una dintre aceste constructii, este si Biserica Sfantul Ilie care a fost construita dupa planurile catedralei din Belgrad, vazuta de Ioan Gheorghiu, epitrop al parohiei Sfantul Ilie si blanar de meserie, cu ocazia trecerii sale prin Belgrad, determinata de schimburi comerciale. Intors acasa, acesta a propus enoriei bisericii condusa de parintele Ioan Ghinea, protopop de Barlad, sa ridice in locul fostei biserici din lemn (ridicata intre 1794-1795 si care se pare a pierit intr-un incendiu pe la 1864) o biserica din zid, dupa planurile catedralei din Belgrad. In acest sens, a fost delegat si mandatat Ignat Lorenzo, arhitect al orasului din acea vreme sa mearga la Belgrad si sa intocmeasca planurile pentru noua biserica din Barlad, care sa poarte hramul Sfantului Prooroc Ilie, sfant ce a fost ales si ca patron al breslei Blanarilor, ce a ridicat aceasta biserica. Constructia este in forma de cruce, zidita din caramida pe temelie de piatra, de catre doi mesteri pietrari: Mihai Popoiu si Gheorghe Baciu, angajati de enoria parohiei Sfantul Ilie de atunci, in vederea edificarii noii constructii. Piatra de temelie s-a pus in 1858 la 6 Mai, asa cum se poate citi de pe piatra de temelie a bisericii, aflata la proscomidiarul Altarului, iar constructia a inceput in 1859 si s-a terminat in 1869, cand a fost sfintita de catre episcopul Iosif Gheorghian.Lucrari de reparatie capitala si restaurare dupa 1992Ceea ce o face sa fie unica in tara noastra, este arhitectura acesteia, care pe cele doua abside laterale ale bisericii are doua frontoane si unul pe pridvor la intrare, sprijinite pe cate patru coloane ionice, inalte de peste 8 m. Pictura bisericii s-a realizat mai tarziu, la sfarsitul secolului al XIX-lea si a fost facuta in ulei de catre pictorul Ioan Munteanu din Barlad, refacuta de mai multe ori dupa cum urmeaza: 1932-1934, preot paroh fiind Nicolae Iancu; 1942-1944, dupa cutremurul din 1940 ce a distrus ultimul nivel de la turnul-clopotnita aflat pe pridvor, preot paroh fiind Ştefan Vasilescu si 1958-1959, preot paroh fiind Nicolae Herghelegiu. De atunci, biserica nu a mai beneficiat de nicio reparatie, desi cutremurul din 1977 a afectat-o grav, distrugand frontoanele laterale, coloanele, acoperisul si zidurile, cat si pictura interioara in proportie de 80%. Actuala infatisare se datoreaza amplelor lucrari de reparatie capitala si restaurare incepute dupa 1992, printr-un program de parteneriat intre enoria parohiei Sfantul Ilie si Ministerul Culturii si Cultelor, de la acea vreme. Pictura interioara a fost refacuta in intregime de catre pictorul Armand Kuchta din Iasi, dupa obtinerea avizului de specialitate al Comisiei de pictura bisericeasca. La aceasta biserica intre anii 1880-1912 a slujit ca dascal, diacon, preot slujitor si preot paroh, vrednicul de pomenire episcop al Husilor, Iacob Antonovici (1924-1931). Cat a activat Iacob Antonovici aici, biserica a cunoscut cea mai infloritoare perioada, deoarece acum a fost inzestrata cu obiecte de cult: icoanele imparatesti si catapeteasma (spoite cu foita de aur), epitaf cusut cu fir de aur si argint, sfinte vase, cruci si cadelnita din argint aurit (facute in filigram), bunuri ce constau in terenuri, cladiri insumate la 48 (conform datelor de arhiva existente toate aflate in zona centrala si unde functionau diferite activitati comerciale), bunuri care azi nu mai exista. Intre familiile donatoare, amintim familia Ecaterina si Ioan Velea, ce au lasat toata averea lor bisericii spre vesnica pomenire , asa cum reiese din actul testamentar. In prezent, biserica isi pastreaza statura impozanta intre celelalte cladiri monumente istorice ale Barladului si se remarca prin arhitectura unica, ce au dorit sa o aiba ctitorii si binefacatorii ei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 564

Id: 15156

Data: Jul 14, 2011

Imagine: