Cultura in vremea domniei lui Constantin Brancoveanu

În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura româneasca a cunoscut o perioada de înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desavârșit și bun administrator al avuțiilor țarii, instaurând o epoca de prosperitate și de pace, dupa cum aflam de pe www.anulbrancoveanu.roDomnitorul a inițiat o ampla activitate de construcții religioase și laice, îmbinând armonios în arhitectura, pictura murala și sculptura tradiția autohtona, stilul neo-bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc. Denumirea de stil brâncovenesc, sau de arta brâncoveneasca, este folosita în istoriografia româna de arta pentru arhitectura și artele plastice din Țara Româneasca în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.Deoarece aceasta epoca a influențat în mod hotarâtor evoluțiile de mai târziu, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de arta din vremea primilor Mavrocordați, pâna catre 1730.Istoricii de arta caracterizeaza uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseana, datorita structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativa permite și folosirea termenului de baroc brâncovenesc.Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țara Româneasca, dar și din Transilvania, numele sau fiind întâlnit între cele ale donatorilor de la școala româneasca din Șcheii Brașovului.S-a înconjurat de personalitați de cultura din țara și strainatate, susținând financiar și diplomatic pregatirea tinerei generații de cadre în școlile europene.În 1689 l-a adus de la Istanbul pe Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, sub îndrumarea caruia s-au tiparit numeroase carți românești, grecești, slave și chiar arabe, turcești și georgiene.Constantin Brâncoveanu a înființat în 1694 Academia domneasca din București, o școala superioara („colegiu public pentru pamânteni și straini”) având ca limba de predare greaca veche, în cladirile de la manastirea „Sfântul Sava”. În 1707 el a reorganizat-o, numind în fruntea ei pe învațatul grec Sevastos Kyminitis, urmat de Marcu Porfiropol.În paralel cu „Academia de la Sfântul Sava”, funcționau și alte școli, în incinta unor manastiri, în care se preda în slavonește și în românește. Așa au fost școlile de la manastirile Sfântul Gheorghe Vechi și Colțea, amândoua în București, care pregateau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascali.O serie de școli românești existau în orașele țarii, în manastiri și chiar în mediul rural. În câteva manastiri au luat ființa biblioteci, cu lucrari procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la manastirea Margineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca manastirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 924

Id: 43217

Data: Aug 16, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar