„De-a lungul secolelor, credincioșii din Basarabia au trecut prin încercări multiple, iar una dintre încercările cele mai grele a fost despărțirea de Biserica Mamă”, a spus miercuri Preasfințitul Părinte Veniamin, la finalul slujbei de Te Deum oficiate cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei.

„Dăm slavă lui Dumnezeu pentru această zi și pentru toate darurile și binefacerile pe care Dumnezeu le revarsă asupra Mitropoliei Basarabiei la aniversarea a 30 de ani de la reactivarea acesteia”, a spus Episcopul Basarabiei de Sud la finalul slujbei.

„Amintim că, până în secolul al XIX-lea, credincioșii din Basarabia au fost păstoriți de ierarhii din dreapta Prutului. La începutul secolului al XIX-lea, odată cu ocuparea Basarabiei de către Rusia Țaristă, s-a făcut reorganizarea și bisericește, iar la Chișinău s-a înființat o eparhie sub jurisdicția Sfântului Sinod al Moscovei – Patriarhia Moscovei fusese desființată de Țarul Petru cel Mare”, a continuat ierarhul.

„Era o autoritate sinodală aflată sub autoritatea unui Oberprocuror. Acesta conducea de fapt Biserica. Era delegatul Țarului în Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, iar toate se făceau în funcție de dispozițiile pe care le primeau de la acesta.”

„La începutul secolului XX, în 1918, Dumnezeu a făcut să se formeze România Mare și Arhiepiscopia Chișinăului să cunoască o activitate bogată și o dezvoltare deosebită, prin intensificarea lucrării pastoral-misionare în acest spațiu”, a adăugat Preasfințitul Părinte Veniamin.

„Această mitropolie a trebuit să-și înceteze activitatea fortuit. În 1944 au venit tancurile sovietice, ceea ce a blocat efectiv orice activitate a Bisericii Ortodoxe Române în acest spațiu.”

„După aproape 50 de ani, Dumnezeu a vrut ca lucrurile să se schimbe. După 1990, s-a creat o apropiere de Patriarhia Română, iar în 14 septembrie 1992 mai mulți clerici, ierarhi și credincioși, monahi și monahii din Republica Moldova au dorit să fie reactivată Mitropolia Basarabiei”, a mai precizat Preasfinția Sa.

La slujbă au participat clericii Protoieriei Cahul, maicile de la Centrul Eparhial si credincioși basarabeni.

Mitropolia Basarabiei este succesoare spirituală, canonică și istorică a Mitropoliei Basarabiei, care a funcționat până în anul 1944 inclusiv. Aceasta a fost creată după Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chișinău la rangul de mitropolie. Decizia înființării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923.

Organizarea propriu-zisa s-a făcut prin legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925. Arhiepiscopul de Chișinău, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de Mitropolit al Basarabiei, în 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdicția Mitropoliei Basarabiei cuprindea Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia Hotinului și Episcopia Cetății Albe – Ismail.

În timpul ocupației sovietice din 1940-1941, și mai apoi sub regimul sovietic (1944-1992), Mitropolia Basarabiei și-a încetat activitatea.

Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicție canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică și diaspora Republicii Moldova).

Mitropolia Basarabiei numără patru episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți, (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă și Ismail), Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).

Actualul mitropolit este Înaltpreasfințitul Părinte Petru (Păduraru), care este și Exarh al Plaiurilor, cu drept de jurisdicție extrateritorială asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit.

Reînființată prin voința credincioșilor în 1992, Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova în 2002, după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 193

Id: 77341

Data: Sep 15, 2022

Imagine: