Cuvântul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat în cadrul Adunarii Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei culturii nationale, ziua de nastere a poetului national Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2014:Ziua de nastere a marelui poet national al românilor, Mihai Eminescu, care si-a iubit deopotriva tara si credinta stramoseasca, trebuie cinstita si ca Zi a culturii nationale.În sedinta de lucru din 28 februarie 2013 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât ca Ziua Culturii Nationale sa fie aniversata prin programe speciale în toate eparhiile ortodoxe române din tara si strainatate.Nascut si crescut în spiritul crestin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legaturi strânse cu Biserica si monahismul românesc, Mihai Eminescu a ramas, pentru toata viata, profund patruns si inspirat de universul spiritual al locurilor natale botosanene, presarate cu dealuri domoale si mult cer, cu manastiri si schituri de viata sfânta si cu traditii populare de o mare frumusete artistica.Atasamentul, respectul si admiratia lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a vazut-o mereu prezenta în dezvoltarea culturii si identitatii nationale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale care erau calugarite, una dintre ele chiar stareta la schitul Agafton, unde copilul, apoi tânarul Mihai Eminescu mergea adesea. Asa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele si cântarile bisericesti, reflectându-le mai târziu în unele din creatiile sale, în care foloseste metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca, de pilda, în poezia „Rugaciune”.Iubit si pretuit de oamenii Bisericii de la vârsta frageda a copilariei si pâna la sfârsitul vietii, Eminescu a fost la rândul sau un iubitor si aparator al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxa „maica spirituala a neamului românesc, care a nascut unitatea limbei si unitatea etnica a poporului (…)” (Mihai Eminescu, Timpul, 14 august 1882, în „Opere”, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989, vol. 13, pp. 168-169); „pastratoarea elementului latin (…) care a stabilit si a unificat limba noastra într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fara dialecte propriu-zise (…)”(Idem, „Liber-cugetator, libera-cugetare”, Timpul, 2 februarie 1879, în „Opere” Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989, vol. 10, p. 187). Fauritor al limbii române literare moderne, Eminescu a înteles ca între multe daruri mostenite de la înaintasi în patrimoniul spiritual al neamului românesc, cel mai mare dar este limba nationala în care ne exprimam identitatea si comuniunea între generatii, în care chemam pe Dumnezeu în rugaciune, în care descriem frumusetile locurilor natale si ale sufletului românesc.Cunoscând bine viata si istoria poporului român, precum si rolul Bisericii în dezvoltarea culturii si a limbii române ca vesmânt viu al învataturilor de credinta si al cultului liturgic, Mihai Eminescu a aparat adesea Biserica, spunând: „Cine combate Biserica si ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal si orice i-o veni în minte, dar numai român nu este!” (Ibidem, p. 187)De asemenea, Mihai Eminescu împreuna cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat si sustinut ideea construirii unei catedrale nationale, ca semn de multumire adusa lui Dumnezeu dupa Razboiul de Independenta din anii 1877-1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol national (Nicolae Şt. Noica, „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucuresti, 2011, p. 51).Permanent viu în memoria colectiva ca poet, Mihai Eminescu a fost în acelasi timp un mare jurnalist, publicistica lui fiind o adevarata enciclopedie în care exprima cunostinte din toate domeniile de activitate: sociologie, statistica, economie, istorie, arheologie, religie etc.Aniversarea Zilei Culturii Nationale este un prilej deosebit de a comemora cu recunostinta si pretuire pe marele nostru poet national Mihai Eminescu si de a multumi cu adânca evlavie lui Dumnezeu pentru darul facut poporului român prin acest geniu al literaturii române, un om cu o cultura vasta din domenii diferite, un patriot român autentic si în acelasi timp un român cu o deschidere universala deosebita. El nu se izola temându-se de dialog, dar nici nu se pierdea în dialog dizolvându-si identitatea.Asadar, Mihai Eminescu a fost si ramâne modelul românului dornic de cunoastere universala si în acelasi timp fidel pastrator al identitatii sale nationale.Multumim Domnului Academician Ionel Haiduc, Presedintele Academiei Române, pentru invitatia de a participa la lucrarile Adunarii Generale a Academiei Române, dedicate Zilei Culturii Nationale, felicitam si binecuvântam pe toti cei care au contribuit si contribuie ca Ziua Culturii Nationale sa fie o adevarata sarbatoare a valorilor spirituale, a identitati si demnitatii poporului român!† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 745

Id: 37377

Data: Jan 15, 2014

Imagine: