Icoana este aceea care ne cheama sa ne asezam in noi insine – Pr. Gheorghe Holbea la Paraclisul CMN

„Icoana este aceea care ne cheamă să ne aşezăm în noi înşine, ne cheamă la cultura cea adevărată şi această cultură adevărată nu o putem gusta decât aşezându-ne în purtarea şi lucrarea lui Dumnezeu”, a afirmat sâmbătă la Paraclisul CMN Părintele Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

El a vorbit după Vecernia cu Litie oficiată în contextul hramului de vară al lăcașului de cult, Icoana Maicii Domnului – Prodromița, despre rolul icoanelor în viața credincioșilor.

Între aceste icoane un loc aparte îl ocupă icoana hramului care se află permanent în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

„Această sărbătoare este una dintre ipostazele în care o aflăm pe Maica Domnului în icoana ortodoxă. Ceea ce este minunat în această icoană este faptul că aici se împlineşte ceea ce trebuie să înţeleagă fiecare creştin”.

„După ce Iordache Nicolau zugravul săvârşeşte lucrarea sa, Dumnezeu rânduieşte ca această lucrare să fie împlinită de pecetea lui Dumnezeu. Şi de fapt aceasta este minunea: că Dumnezeu este singurul care pecetluieşte chipul, că Dumnezeu este unicul care pecetluieşte acest cosmos, că Dumnezeu ne cheamă pe noi nu să fim creatori în mintea noastră, ci să fim împreună-creatori, dar mai ales cel mai potrivit cuvânt este să fim iconomi ai creaţiei lui Dumnezeu”.

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa este alături de celelalte icoane ale Maicii Domnului, a mai subliniat Părintele Holbea, o mărturie a familiarităţii pe care creştinul ortodox o trăieşte împreună cu Maica Domnului.

„Toate aceste icoane ale Maicii Domnului ne arată frumuseţea dumnezeiască pe care noi trebuie să o contemplăm; arată o profundă cultură şi anume, a vedea ceea ce este nevăzut, pentru că trăim din păcate într-o lume a inculturii civilizate”.

„Mă refer la această imagerie care ne invadează spaţiul lăuntric, pe toate ecranele în spaţiul virtual, care de fapt nu face altceva decât ne înstrăinează de noi înşine. Ne înstrăinează şi în acelaşi timp trăim, din păcate, cea mai civilizată formă a inculturii, pentru că ne îndepărtează mai întâi de noi înşine, pe unii de alţii şi atunci icoana este cea care ne cheamă spre frumuseţea dumnezeiască”.

Icoana este aceea care ne cheamă să ne aşezăm în noi înşine, care ne cheamă la cultura cea adevărată şi această cultură adevărată nu o putem gusta decât aşezându-ne în purtarea şi lucrarea lui Dumnezeu – Părintele Gheorghe Holbea

Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa arată un lucru esenţial, a adăugat el.

„În această lume şi în această viaţă nu suntem doar noi creatori şi făuritori ai vieţii noastre, ci în măsura în care noi înţelegem că viaţa fiecăruia dintre noi este un dar al lui Dumnezeu, în măsura în care înţelegem că în această lume în care ierarhiile fiinţei şi ierarhiile vieţii sunt eludate, în această lume plină de hedonism, de patimă, în faţa icoanei ne aducem aminte că suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi că Dumnezeu a pus în fiecare persoană o pecete dumnezeiască”.

Tot cu privire la importanța icoanei, Părintele Holbea a explicat că aceasta ne cheamă să nu ne împrăştiem, să ne adunăm în rugăciune şi în contemplaţie şi „dacă acum vedem doar ca prin oglindă, atunci vom vedea faţă către faţă” (I Cor. 13:12).

„În această procesiune care este viaţa noastră ne aducem aminte că suntem pelerini cu Dumnezeu într-o liturghie care este liturghia fiinţei şi liturghia vieţii. Lumea de astăzi din păcate a uitat aceste ierarhii ale fiinţei şi ale vieţii. Lumea de astăzi a căzut în această supravieţuire în care nu mai există niciun orizont. Cea mai mare problemă în zilele noastre este aceasta: ne temem mai mult de moartea trupească, decât de moarte veşnică”.

„Atunci trebuie să învăţăm această liturghie a vieţii pe care Dumnezeu o săvârşeşte în viaţa şi fiinţa fiecăruia dintre noi, prin care noi înţelegem că chemarea noastră la viaţă este o chemare veşnică, că numele noastre sunt înscrise în cartea lui Dumnezeu, că Dumnezeu este Cel Care pecetluieşte cosmosul”.

„Să nu încetăm să o rugăm pe Măicuţa Domnului, să nu încetăm să ne minunăm de ceea ce spune şi ne învaţă Imnul Acatist fie la Maica Domnului-Prodromiţa, fie la Rugul Aprins pe care l-a alcătuit Părintele Daniil Sandu Tudor martir în închisoarea de la Aiud în 1962”:

Din tot rostul Lui cel viu şi neprefăcut de Tine, pentru aceasta cât ne uimim, Preacurată, că numai în Tine, ca niciodată, inima omului cu inima Domnului au bătut şi bat laolaltă; Bucură-te Mireasă, urzitoare de nesfârşită rugăciune.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 27

Id: 70680

Data: Jul 11, 2020

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar