In fiecare efort de intelegere cuprinzatoare a omului si a lumii, in fiecare incercare  de a trasa o anumita directie in miscarea vietii omenesti, intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, dar aproape inevitabil, intra in discutie modul in care intelegem sa ne raportam la Dumnezeu.Chiar si pentru cei ca­re se declara a­tei, despartirea de cre­din­ta repre­zin­ta foar­te adesea o trasatura de­fi­ni­to­rie, nota distincta, afir­ma­­ta pu­blic si cu greutate, in­sar­ci­na­ta cu importante mize in­di­vi­du­a­lizatoare. Mai depar­te, cum e si fi­resc, o anumita ra­portare la Dum­n­ezeu si in­te­le­gere a Lui an­treneaza fa­ra in­doiala o anu­mi­­ta intelegere a lu­mii si o ra­por­­tare distincta la ea.De aceea, se dovedeste folo­si­­tor sa zabovim asupra modului cum ne raportam la ade­va­ru­rile credintei si la modul cum in­telegem lumea, cu felurile ei con­crete de a iesi in intampi­na­rea noastra, prin productiile ei cul­turale, prin dispozitivele teh­nice, prin obisnuintele de pe­trecere a timpului liber, dar si prin toate celelalte. In acest cu­prins al ofertelor lumii intra de­sigur si ideologiile, si re­pre­zen­tarile sociale, si felul in care sun­tem nevoiti sa lucram, toa­te constituind pana la urma o mat­ca in care se plamadesc con­vin­ge­ri­le si firescul existen­tei, felul in ca­re gandim si re­cep­­tam lumea in­conjuratoare. O reflec­tie cu pri­vire la modul cum ne rapor­tam la Dumne­zeu, la lume si la obisnuintele noastre este importanta, in­tru­cat in legatura cu toate a­ceste as­pec­­te, se exprima, se as­cute si se intareste spiritul omului, ca­re de­vine tot mai deschis, mai tran­­s­­pa­rent lui Dum­nezeu si lu­crarilor Sale in lume, sau dim­potriva, tot mai o­pac in raport cu prezenta si lucra­rea lui Dum­nezeu in el si in ea.Reflectarea aceasta atenta cu privire la lume, la miscarile si dinamica ei este poate cu a­tat mai potrivita astazi, cand a­tat de multe coordonate ale vie­tii au suferit modificari im­por­tante. Tehnica si media, eco­no­mia globalizata si divertis­men­­tul au produs deja mutatii ma­jore in aproape toate sectoa­re­le vietii: actul medical sau e­du­­cational, calatoriile, maniera in care comunicam, profilul ar­hi­­tectural, obisnuintele, profe­si­­ile, meniul de fiecare zi, for­me­le de recreatie si munca propriu-zisa, fiecare in parte si toa­te la un loc s-au schimbat sem­nificativ. In multe privinte, de­si vorbim despre acelasi om si a­ceeasi lume, avem de-a face cu o viata personala si comunitara ca­re se desfasoara in coordona­te noi. Este nevoie sa reflectam la modul cum toate aceste schim­bari ne afecteaza, felul cum ele patrund in fiinta si in mis­carea devenirii noastre.Cercetarea stiintifica a vietii interioare si cultura exterioritatiiUna dintre realitatile care in­deobste se bucura de mai pu­ti­na atentie astazi, dar care pa­re sa sufere mult de pe urma a­ces­tor schimbari, este viata la­un­trica. In mod salutar si cum­va parado­xal, multe arii de cer­ce­t­are stiin­tifica si din reflectia fi­losofica au avut si au in a­ten­tie, tot mai pregnant si mai profund in ultima vreme, felul in ca­re tehnica, entertainementul, teh­no­­logiile digitale, cultu­ra de consum, mediatizarea glo­­bala a informatiei, consu­me­ri­s­mul si toa­te celelalte afec­tea­za viata interioara.Pe de o parte, medicina inte­gra­­tiva sau comportamentala, ne­urostiintele, psihoterapia cog­­­nitiv-comportamentala e­vi­den­­tiaza ca felul in care ne pe­tre­­cem viata, atasamentul de ca­­re ne bucuram in copilarie, dar si cel pe care il oferim se­me­­nilor nos­tri, calitatea experi­en­telor a­cu­­mulate in mijlocul na­turii in­con­juratoare, felul cum in­te­le­gem sa ne angajam in raportu­ri­le cu semenii influ­en­­teaza in mod direct dis­po­zi­ti­i­le si capa­ci­ta­tile cu care ne fo­lo­sim re­sur­se­le interioare. Mai mult chiar, pe ter­men lung, a­ces­te aspecte in­flu­­enteaza sem­ni­­ficativ starea sanatatii.Pe de alta parte si intr-un mod chiar mai amplu, credinta si viata spirituala pot deschide pe om catre un nivel chiar mai a­danc al interioritatii sale, lu­mi­nate de har, care pune in dis­cu­tie si organizeaza toate aceste as­­pec­te concrete ale vietii intr-o le­gatura stransa cu Dum­ne­zeu.In felul acesta, este usor de con­statat o intalnire surprin­za­toa­re intre arii de cercetare psi­ho­­logica si medicala care au in cen­tru coordonatele unei vieti sa­natoase si viata crestina.Atasamentul interpersonal si sanatateaTehnica si dispozitivele co­mu­­nicarii au produs o modifi­ca­­re importanta in planul vietii o­menesti: multa interactiune in­­tre oameni pe fondul unei dis­tantari treptate, semnifica­ti­­ve intre ei. Asistam la o co­mu­­nicare globalizata, facilitata de dispozitive tehnice perfor­man­­te, dar participam tot mai pu­tin la comuniunea cu seme­nii, la intrajutorarea nemijlo­ci­ta, la experierea compasiunii in re­latiile interpersonale angajate. Iar starea aceasta se resi­m­te intre altele in pla­nul sa­na­tatii. Sunt repre­zen­tative aici rezultatele medi­ci­nei comportamentale. Ample stu­dii lon­gitudinale au scos la ivea­la, in ultimele de­ce­nii, faptul ca a­ta­samentul si cal­dura ex­pri­ma­te in relatiile de fa­milie ne in­flu­enteaza pe termen lung sa­natatea, dispozitiile si ma­­­ni­e­ra de receptare a experie­n­­­telor de viata.Studiul Harvard, de exemplu, este edificator. Este vorba de o cer­cetare care tine seama de da­te acumulate intr-o perioada de 35 de ani si care a avut in a­tentie 126 de barbati sanatosi din clasele de studenti existenti in­tre anii 1952 si 1954. Acestor ti­neri li s-au distribuit la vremea aceea chestionare de eva­lu­­are a sentimentelor care a­ni­ma relatiile lor cu parintii. Du­pa 35 de ani, acelorasi persoane li s-a intocmit un istoric medi­cal si psihologic detaliat, pe ba­za fiselor medicale realizate de-a lun­gul anilor. Datele au aratat ca 91% dintre participantii care au caracterizat relatia lor cu pa­rintii ca fiind rece la data ches­tionarului, fusesera diagnosticati la var­sta mijlocie cu boli grave (boli coronariene, hi­per­tensiune arteriala, ulcer du­o­denal si alcoolism). Compa­ra­tiv cu acestia, doar 45% dintre cei care evaluasera relatia cu pa­rintii ca fiind calda, cu ma­ma in special, aveau acest gen de afectiuni. Mai convingator chiar, 100% din participanti, a­di­ca toti cei care au evaluat re­la­tiile cu ambii parinti, mama si tata, ca fiind reci, au inregistrat la vars­ta mijlocie boli sem­ni­ficative, com­parativ cu doar 47% dintre cei care au avut o re­latie a­pro­pi-ata cu tatal si cu ma­ma1. Per­ceptia dragostei in si­ne, scriau cercetatorii, reduce im­pactul ne-ga­tiv al factorilor de stres si al agentilor patogeni si sustine func­tia imuna si vin­de­carea.2Autorii studiului Harvard a­fir­ma ca relatiile pe care le dez­­vol­­tam in copilarie sunt pre­dic­to­ri pentru sanatate pe ter­men lung, tocmai pentru ca ele de­ter­­mina in mare parte o a­nu­mi­­ta organizare a vietii: nu­tri­tia, comportamentele sa­na­toa­se sau nesanatoase de­prin­se in co­pilarie, modalita­ti­le alese pen­tru a face fata si­tu­a­tiilor gre­le, de exemplu anxie­t­a­te, furie, ostilitate, depresie, op­timism sau valori si practici spi­ri­­tuale3.Urmele emotiilor in trup: amprente chimice distincteDar nu doar starea sufle­teas­­ca si ambientul afectiv din pri­­mii ani de viata decid, pe ter­­men lung, starea sanatatii. In gene­ral, modul in care in­te­le­­gem sa relationam cu ceilalti si cu noi in­­sine reprezinta un pre­­dictor foar­te important pen­tru sa­na­ta­te sau boala4. Pe de alta parte in­sa, trebuie spus ca obis­nuin­te­le de via­ta nu au doar un impact fi­zio­logic pe termen lung. E­xis­ta, desi­gur, si amprente ime­di­a­­te, care sunt cel putin la fel de im­por­tan­­te. Gesturile pe ca­re le fa­­cem, starile sufletesti pe care le re­simtim mai des isi pun o a­m­­­pren­­ta tot mai apa­sa­ta asu­pra sta­rii de spirit, a­su­pra dis­po­­zi­ti­ei noastre gene­ra­le. Este bine cu­­­noscut faptul ca inva­ta­tu­ra tra­­­ditiei ortodo­xe afirma ca ra­da­­cina vietii tru­pului este in su­­flet5, motiv pen­tru care tot ce­ea ce se in­tam­pla in suflet se ras­­­­frange in trup. In felul a­ces­ta pu­­­­tem in­telege ceea ce in­di­­ca as­ta­­­zi si neurostiintele, cum ca a­vem par­te de o chimie spe­­cifica fie­­ca­rei emotii im­pri­ma­­te in pro­ce­­sele neurocere­bra­­le, de regi­mu­ri distincte de func­tionare a cre­ierului si cor­pului care se stru­c­­­tu­rea­za si se insta­lea­za tot mai bine in fi­zi­ologia noas­tra, pe ma­sura ce o stare e­motionala, con­­­­duita in­te­rioa­ra, o reactie de mo­­­­ment sau un com­portament sunt tot mai des sau intens tra­i­te.Cu timpul, si ca urmare a fie­carei stari emotionale mai pre­g­nante sau mai indelunga­te, in noi se imprima dispo­zitii, stari de spirit, obisnuinte care ne calauzesc reactiile si tipare cog­nitive prin interme­diul ca­rora receptam si jude­cam lu­mea. Un anumit stil emo­tional, un anumit profil, mar­cat mai mult sau mai pu­tin de bucurie sau irascibilitate, de blandete sau depresie, de bunatate sau vio­lenta, lasa ur­me tot mai pro­nun­tate in sta­rea noastra de fond. Ce faci, te face, exprima, in­tr-o vor­ba con­centrata, vred­ni­­cul de po­me­nire parintele Te­o­fil Paraianu!Ei bine, daca ar fi sa vedem, prin prisma datelor din cer­ce­ta­rea neurostiintelor ac­tu­­ale, toa­te implicatiile acestei apof­teg­me, prelungirile ei in cat mai multe aspecte ale vie­tii, ar tre­bui sa spunem ca nu doar ce­ea ce facem cu mai­ni­le si cu tru­pul nostru ne fa­ce, ne deter­mi­­na intr-un anumit mod felul nos­tru de a fi, ci si ceea ce fa­cem cu gandul! Şi gandurile ne schim­ba intr-un mod decisiv dis­pozitia mintii, fe­lul ei de a pri­mi si judeca lu­mea si fiecare si­tuatie in par­te. Sfantul Petru Da­maschinul ob­serva lucrul a­ces­ta, ca min­tea se preface du­pa forma fie­carui lucru pe care il pri­mes­te si se coloreaza dupa chi­pul lucrului cunoscut de ea6.Adevarul de credinta configureaza intreaga viata a omuluiRezultatele investigatiilor ne­­­urostiintifice au gasit multe co­­­respondente intre aceste fe­luri distincte de a gandi si simti, prezente in mod obis­nuit in gandirea si in emotiile noastre, si anumite arii neurale. A­ceas­ta inseamna ca fie­ca­re mod de a sim­ti, cu care ne o­bis­nu­im, si fiecare fel de a privi si de a gandi realitatea, pe care le in­­tre­bu­in­tam in via­ta de zi cu zi, corespunde unui tip de func­tio­­nare a creierului si conso­li­dea­za in creier anumite arii, a­nu­mite co­nexiuni. O carte recent aparuta la noi, al carei au­tor Richard Da­vid­son este chiar u­nul dintre pio­ni­erii cer­ce­­ta­ri­lor neurosti­in­ti­­fice cu pri­vire la ex­perientele vie­tii spi­rituale, o­fe­ra dovezi pri­vind a­numite ti­pa­­re de e­mo­tio­na­li­tate si gan­di­re care co­res­pund unor urme spe­cifice in structu­ri­le cerebra­le7.Su­fle­tul, am pu­tea spune in­­tr-o lectura teolo­gi­ca, lasa ur­me in trup! Faptul ca asceza se imprima in trupul si in chi­pul unui cuvios este o re­alitate an­tropologica de na­ta­gaduit. Tot asa cum mainile unui pictor deprind, deodata cu ma­nu­a­­li­­tatea fina, solicita­ta de efor­tul lui creativ, o fra­gi­litate si o a­gerime specifice, o su­ple­te si fi­nete speciale, o a­nu­­mita ma­­ies­trie a miscarilor ca­re de­vin, o­data cu trecerea tim­pului si cu e­x­­ersarea lor repe­ta­ta, tot mai ca­pabile sa tran­sporte, sa plas­ti­­cizeze ide­ea in li­nii si culoare. Cer­ce­ta­rile ne­u­rostiintelor des­co­­pera as­tazi, in­tr-un mod con­ver­­gent, ca experientele re­pe­ta­te, pe care le alegem, pe care le ur­mam, se imprima in func­ti­i­le noastre cerebrale, afectand ma­­niera in care gandim si sim­tim, felul in care ne re­pre­zen­tam binele si frumosul, cu­prin­de­rea si re­zo­lutia sen­sibi­li­ta­ti­lor si ju­de­ca­tilor noastre.In fine, si cumva firesc daca ti­nem seama de cele spuse pa­na a­cum, unele rezultate ex­pe­­ri­men­ta­le scot la iveala faptul ca mo­dul in care credem sau in ca­re res­pingem existen­ta lui Dum­ne­zeu sculpteaza ur­me a­danci in via­ta in­teri­oa­ra, lasand ampren­te distincte chiar si in functio­na­li­­­tatea cre­ie­ru­lui. Prin urmare, ateismul sau credinta, fe­lul in care ne raportam la si cre­dem in Dum­nezeu se fixeaza inevitabil, la fel ca orice al­ta convingere ta­re, intr-o su­me­denie de articu­la­tii ale gan­di­rii, in emotiona­li­­tate si com­por­­tament, in fe­lul cum ne fau­rim viata.Mai general, ...felul cum ne reprezentam men­tal Intaia Fiinta, pe Dum­nezeu cel Fara de Inceput, se ras­frange in toate mani­fes­ta­ri­le vietii noastre8. Fiecare mod de in­telegere si marturisire a lui Dum­nezeu, la fel cum si nega­rea sau ignoranta in raport cu a­de­varul de cre­dinta si exis­ten­­ta Lui, se imprima adanc in celelalte as­pec­­te ale vietii: in expresii­le cul­tu­­rale, in maniera in ca­re ne ra­­portam la lumea in­con­­ju­ra­toa­re, in felul in care in­telegem sa folosim timpul li­ber, in taria si expresiile con­cre­te pe care le pri­meste ata­sa­mentul fata de va­lorile mo­ra­le, in angajamentul rela­tii­lor interpersonale si, de­sigur, in lucrarea cultivarii vir­tu­ti­lor. Asa­dar, o buna parte din edificarea de sine, si pana la urma intreg continutul vietii noas­­tre interioare, deodata cu lo­­cul pe care il acordam lumii si o­­fertelor ei ajung toate sa de­­pin­da de felul cum il intele­gem pe Dum­nezeu.Note: 1 ‑V. L. G. Russek si G. E. Schwar­tz, Perceptions of pa­­­rental caring predict health status in midlife: a 35-zear follow-up of the Hra­­­vard Mastery of Stress Stu­dy, in rev. Psy­cho­­so­ma­tic Medicine, 1997, 59 (2): 144-149 si D. Fun­ken­stein, S. King si M. Dro­l­le­te, Mastery of Stress, Cam­bridge MA: Har­vard Uni­ver­sity Press, 1957. Mai mul­te des­pre multe alte re­zul­ta­te de acest fel, in Dean Or­­nish, Dragoste si su­­pra­­vietuire, Curtea Ve­che, Bucuresti, 2008.2 ‑Dean Ornish, op. cit., p. 59.3 Ibidem, p. 64.4 Ibidem, p. 85.5 ‑Pr. Dumitru Staniloae, Te­o­logie Dogmatica Or­to­do­xa, Editura I.B.M.B.O.R., Bu­curesti, 1996, p. 261.6 ‑ Invataturi du­hov­ni­cesti, in Filocalia ro­ma­neas­ca, vol. 5, Editura Ha­risma, Bu­­curesti, 1995, p. 106.7 ‑V. Richard J. Davidson, Cre­ierul si Inteligenta E­mo­tionala, Editura Cur­tea Veche, 2013.8 ‑Arhimandritul Sofronie, Nas­terea intru Imparatia cea neclatita, Editura Re­in­tregirea, Alba Iulia, 2003, p. 19.(Articol publicat in saptamanalul Lumina de Duminica din 29 septembrie 2013, semnat de Diac. dr. Adrian Sorin Mihalache)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 617

Id: 34164

Data: Sep 29, 2013

Imagine: