In fiecare efort de intelegere cuprinzatoare a omului si a lumii, in fiecare incercare de a trasa o anumita directie in miscarea vietii omenesti, intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, dar aproape inevitabil, intra in discutie modul in care intelegem sa ne raportam la Dumnezeu.Chiar si pentru cei care se declara atei, despartirea de credinta reprezinta foarte adesea o trasatura definitorie, nota distincta, afirmata public si cu greutate, insarcinata cu importante mize individualizatoare. Mai departe, cum e si firesc, o anumita raportare la Dumnezeu si intelegere a Lui antreneaza fara indoiala o anumita intelegere a lumii si o raportare distincta la ea.De aceea, se dovedeste folositor sa zabovim asupra modului cum ne raportam la adevarurile credintei si la modul cum intelegem lumea, cu felurile ei concrete de a iesi in intampinarea noastra, prin productiile ei culturale, prin dispozitivele tehnice, prin obisnuintele de petrecere a timpului liber, dar si prin toate celelalte. In acest cuprins al ofertelor lumii intra desigur si ideologiile, si reprezentarile sociale, si felul in care suntem nevoiti sa lucram, toate constituind pana la urma o matca in care se plamadesc convingerile si firescul existentei, felul in care gandim si receptam lumea inconjuratoare. O reflectie cu privire la modul cum ne raportam la Dumnezeu, la lume si la obisnuintele noastre este importanta, intrucat in legatura cu toate aceste aspecte, se exprima, se ascute si se intareste spiritul omului, care devine tot mai deschis, mai transparent lui Dumnezeu si lucrarilor Sale in lume, sau dimpotriva, tot mai opac in raport cu prezenta si lucrarea lui Dumnezeu in el si in ea.Reflectarea aceasta atenta cu privire la lume, la miscarile si dinamica ei este poate cu atat mai potrivita astazi, cand atat de multe coordonate ale vietii au suferit modificari importante. Tehnica si media, economia globalizata si divertismentul au produs deja mutatii majore in aproape toate sectoarele vietii: actul medical sau educational, calatoriile, maniera in care comunicam, profilul arhitectural, obisnuintele, profesiile, meniul de fiecare zi, formele de recreatie si munca propriu-zisa, fiecare in parte si toate la un loc s-au schimbat semnificativ. In multe privinte, desi vorbim despre acelasi om si aceeasi lume, avem de-a face cu o viata personala si comunitara care se desfasoara in coordonate noi. Este nevoie sa reflectam la modul cum toate aceste schimbari ne afecteaza, felul cum ele patrund in fiinta si in miscarea devenirii noastre.Cercetarea stiintifica a vietii interioare si cultura exterioritatiiUna dintre realitatile care indeobste se bucura de mai putina atentie astazi, dar care pare sa sufere mult de pe urma acestor schimbari, este viata launtrica. In mod salutar si cumva paradoxal, multe arii de cercetare stiintifica si din reflectia filosofica au avut si au in atentie, tot mai pregnant si mai profund in ultima vreme, felul in care tehnica, entertainementul, tehnologiile digitale, cultura de consum, mediatizarea globala a informatiei, consumerismul si toate celelalte afecteaza viata interioara.Pe de o parte, medicina integrativa sau comportamentala, neurostiintele, psihoterapia cognitiv-comportamentala evidentiaza ca felul in care ne petrecem viata, atasamentul de care ne bucuram in copilarie, dar si cel pe care il oferim semenilor nostri, calitatea experientelor acumulate in mijlocul naturii inconjuratoare, felul cum intelegem sa ne angajam in raporturile cu semenii influenteaza in mod direct dispozitiile si capacitatile cu care ne folosim resursele interioare. Mai mult chiar, pe termen lung, aceste aspecte influenteaza semnificativ starea sanatatii.Pe de alta parte si intr-un mod chiar mai amplu, credinta si viata spirituala pot deschide pe om catre un nivel chiar mai adanc al interioritatii sale, luminate de har, care pune in discutie si organizeaza toate aceste aspecte concrete ale vietii intr-o legatura stransa cu Dumnezeu.In felul acesta, este usor de constatat o intalnire surprinzatoare intre arii de cercetare psihologica si medicala care au in centru coordonatele unei vieti sanatoase si viata crestina.Atasamentul interpersonal si sanatateaTehnica si dispozitivele comunicarii au produs o modificare importanta in planul vietii omenesti: multa interactiune intre oameni pe fondul unei distantari treptate, semnificative intre ei. Asistam la o comunicare globalizata, facilitata de dispozitive tehnice performante, dar participam tot mai putin la comuniunea cu semenii, la intrajutorarea nemijlocita, la experierea compasiunii in relatiile interpersonale angajate. Iar starea aceasta se resimte intre altele in planul sanatatii. Sunt reprezentative aici rezultatele medicinei comportamentale. Ample studii longitudinale au scos la iveala, in ultimele decenii, faptul ca atasamentul si caldura exprimate in relatiile de familie ne influenteaza pe termen lung sanatatea, dispozitiile si maniera de receptare a experientelor de viata.Studiul Harvard, de exemplu, este edificator. Este vorba de o cercetare care tine seama de date acumulate intr-o perioada de 35 de ani si care a avut in atentie 126 de barbati sanatosi din clasele de studenti existenti intre anii 1952 si 1954. Acestor tineri li s-au distribuit la vremea aceea chestionare de evaluare a sentimentelor care anima relatiile lor cu parintii. Dupa 35 de ani, acelorasi persoane li s-a intocmit un istoric medical si psihologic detaliat, pe baza fiselor medicale realizate de-a lungul anilor. Datele au aratat ca 91% dintre participantii care au caracterizat relatia lor cu parintii ca fiind rece la data chestionarului, fusesera diagnosticati la varsta mijlocie cu boli grave (boli coronariene, hipertensiune arteriala, ulcer duodenal si alcoolism). Comparativ cu acestia, doar 45% dintre cei care evaluasera relatia cu parintii ca fiind calda, cu mama in special, aveau acest gen de afectiuni. Mai convingator chiar, 100% din participanti, adica toti cei care au evaluat relatiile cu ambii parinti, mama si tata, ca fiind reci, au inregistrat la varsta mijlocie boli semnificative, comparativ cu doar 47% dintre cei care au avut o relatie apropi-ata cu tatal si cu mama1. Perceptia dragostei in sine, scriau cercetatorii, reduce impactul ne-gativ al factorilor de stres si al agentilor patogeni si sustine functia imuna si vindecarea.2Autorii studiului Harvard afirma ca relatiile pe care le dezvoltam in copilarie sunt predictori pentru sanatate pe termen lung, tocmai pentru ca ele determina in mare parte o anumita organizare a vietii: nutritia, comportamentele sanatoase sau nesanatoase deprinse in copilarie, modalitatile alese pentru a face fata situatiilor grele, de exemplu anxietate, furie, ostilitate, depresie, optimism sau valori si practici spirituale3.Urmele emotiilor in trup: amprente chimice distincteDar nu doar starea sufleteasca si ambientul afectiv din primii ani de viata decid, pe termen lung, starea sanatatii. In general, modul in care intelegem sa relationam cu ceilalti si cu noi insine reprezinta un predictor foarte important pentru sanatate sau boala4. Pe de alta parte insa, trebuie spus ca obisnuintele de viata nu au doar un impact fiziologic pe termen lung. Exista, desigur, si amprente imediate, care sunt cel putin la fel de importante. Gesturile pe care le facem, starile sufletesti pe care le resimtim mai des isi pun o amprenta tot mai apasata asupra starii de spirit, asupra dispozitiei noastre generale. Este bine cunoscut faptul ca invatatura traditiei ortodoxe afirma ca radacina vietii trupului este in suflet5, motiv pentru care tot ceea ce se intampla in suflet se rasfrange in trup. In felul acesta putem intelege ceea ce indica astazi si neurostiintele, cum ca avem parte de o chimie specifica fiecarei emotii imprimate in procesele neurocerebrale, de regimuri distincte de functionare a creierului si corpului care se structureaza si se instaleaza tot mai bine in fiziologia noastra, pe masura ce o stare emotionala, conduita interioara, o reactie de moment sau un comportament sunt tot mai des sau intens traite.Cu timpul, si ca urmare a fiecarei stari emotionale mai pregnante sau mai indelungate, in noi se imprima dispozitii, stari de spirit, obisnuinte care ne calauzesc reactiile si tipare cognitive prin intermediul carora receptam si judecam lumea. Un anumit stil emotional, un anumit profil, marcat mai mult sau mai putin de bucurie sau irascibilitate, de blandete sau depresie, de bunatate sau violenta, lasa urme tot mai pronuntate in starea noastra de fond. Ce faci, te face, exprima, intr-o vorba concentrata, vrednicul de pomenire parintele Teofil Paraianu!Ei bine, daca ar fi sa vedem, prin prisma datelor din cercetarea neurostiintelor actuale, toate implicatiile acestei apoftegme, prelungirile ei in cat mai multe aspecte ale vietii, ar trebui sa spunem ca nu doar ceea ce facem cu mainile si cu trupul nostru ne face, ne determina intr-un anumit mod felul nostru de a fi, ci si ceea ce facem cu gandul! Şi gandurile ne schimba intr-un mod decisiv dispozitia mintii, felul ei de a primi si judeca lumea si fiecare situatie in parte. Sfantul Petru Damaschinul observa lucrul acesta, ca mintea se preface dupa forma fiecarui lucru pe care il primeste si se coloreaza dupa chipul lucrului cunoscut de ea6.Adevarul de credinta configureaza intreaga viata a omuluiRezultatele investigatiilor neurostiintifice au gasit multe corespondente intre aceste feluri distincte de a gandi si simti, prezente in mod obisnuit in gandirea si in emotiile noastre, si anumite arii neurale. Aceasta inseamna ca fiecare mod de a simti, cu care ne obisnuim, si fiecare fel de a privi si de a gandi realitatea, pe care le intrebuintam in viata de zi cu zi, corespunde unui tip de functionare a creierului si consolideaza in creier anumite arii, anumite conexiuni. O carte recent aparuta la noi, al carei autor Richard Davidson este chiar unul dintre pionierii cercetarilor neurostiintifice cu privire la experientele vietii spirituale, ofera dovezi privind anumite tipare de emotionalitate si gandire care corespund unor urme specifice in structurile cerebrale7.Sufletul, am putea spune intr-o lectura teologica, lasa urme in trup! Faptul ca asceza se imprima in trupul si in chipul unui cuvios este o realitate antropologica de natagaduit. Tot asa cum mainile unui pictor deprind, deodata cu manualitatea fina, solicitata de efortul lui creativ, o fragilitate si o agerime specifice, o suplete si finete speciale, o anumita maiestrie a miscarilor care devin, odata cu trecerea timpului si cu exersarea lor repetata, tot mai capabile sa transporte, sa plasticizeze ideea in linii si culoare. Cercetarile neurostiintelor descopera astazi, intr-un mod convergent, ca experientele repetate, pe care le alegem, pe care le urmam, se imprima in functiile noastre cerebrale, afectand maniera in care gandim si simtim, felul in care ne reprezentam binele si frumosul, cuprinderea si rezolutia sensibilitatilor si judecatilor noastre.In fine, si cumva firesc daca tinem seama de cele spuse pana acum, unele rezultate experimentale scot la iveala faptul ca modul in care credem sau in care respingem existenta lui Dumnezeu sculpteaza urme adanci in viata interioara, lasand amprente distincte chiar si in functionalitatea creierului. Prin urmare, ateismul sau credinta, felul in care ne raportam la si credem in Dumnezeu se fixeaza inevitabil, la fel ca orice alta convingere tare, intr-o sumedenie de articulatii ale gandirii, in emotionalitate si comportament, in felul cum ne faurim viata.Mai general, ...felul cum ne reprezentam mental Intaia Fiinta, pe Dumnezeu cel Fara de Inceput, se rasfrange in toate manifestarile vietii noastre8. Fiecare mod de intelegere si marturisire a lui Dumnezeu, la fel cum si negarea sau ignoranta in raport cu adevarul de credinta si existenta Lui, se imprima adanc in celelalte aspecte ale vietii: in expresiile culturale, in maniera in care ne raportam la lumea inconjuratoare, in felul in care intelegem sa folosim timpul liber, in taria si expresiile concrete pe care le primeste atasamentul fata de valorile morale, in angajamentul relatiilor interpersonale si, desigur, in lucrarea cultivarii virtutilor. Asadar, o buna parte din edificarea de sine, si pana la urma intreg continutul vietii noastre interioare, deodata cu locul pe care il acordam lumii si ofertelor ei ajung toate sa depinda de felul cum il intelegem pe Dumnezeu.Note: 1 ‑V. L. G. Russek si G. E. Schwartz, Perceptions of parental caring predict health status in midlife: a 35-zear follow-up of the Hravard Mastery of Stress Study, in rev. Psychosomatic Medicine, 1997, 59 (2): 144-149 si D. Funkenstein, S. King si M. Drollete, Mastery of Stress, Cambridge MA: Harvard University Press, 1957. Mai multe despre multe alte rezultate de acest fel, in Dean Ornish, Dragoste si supravietuire, Curtea Veche, Bucuresti, 2008.2 ‑Dean Ornish, op. cit., p. 59.3 Ibidem, p. 64.4 Ibidem, p. 85.5 ‑Pr. Dumitru Staniloae, Teologie Dogmatica Ortodoxa, Editura I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1996, p. 261.6 ‑ Invataturi duhovnicesti, in Filocalia romaneasca, vol. 5, Editura Harisma, Bucuresti, 1995, p. 106.7 ‑V. Richard J. Davidson, Creierul si Inteligenta Emotionala, Editura Curtea Veche, 2013.8 ‑Arhimandritul Sofronie, Nasterea intru Imparatia cea neclatita, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2003, p. 19.(Articol publicat in saptamanalul Lumina de Duminica din 29 septembrie 2013, semnat de Diac. dr. Adrian Sorin Mihalache)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 698
Id: 34164
Data: Sep 29, 2013
Imagine:
Data: Sep 29, 2013

Data: Sep 29, 2013

Data: Sep 29, 2013

Data: Sep 29, 2013

Data: Sep 29, 2013

Data: Sep 29, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).