Părintele Iulian Naroş a atras atenţia asupra importanţei scăzute pe care o acordăm lui Dumnezeu în societatea contemporană caracterizată de „duhul lumii”. Din păcate, de cele mai multe ori, Dumnezeu nu reprezintă o prioritate.

„Din toată imaginea vieţii noastre, atât cei din jurul nostru, cât şi Dumnezeu, nu au o măsură mai mare, tehnic vorbind, decât un pixel. Un punct dintr-o imagine”, a afirmat părintele în predica de duminică rostită la Biserica Sf. Nicolae Ghica – Paraclis Universitar din capitală.

„Oare atât de important să fie Dumnezeu pentru noi?”

Părintele Iulian a făcut o paralelă între scara Sfântului Ioan şi fericirile din Evanghelie. El a explicat că cei săraci cu duhul nu sunt cei alienaţi mintal, ci sunt cei săraci cu „duhul lumii”, duh care ne împrăştie foarte mult.

 „Datorită tehnologiei, astăzi suntem în Bucureşti, mâine în Honolulu, apoi în Washington, mergem şi prin Groenlanda. Cum? Printr-un click. Un click distanţă. Şi mintea noastră se leagă de acest click. Care este marea ispită? Să nu ne mai putem aduna, să fim în toate colţurile cosmosului, dar să nu fim cu noi înşine şi cu noi să fie şi Dumnezeu”.

Clericul a subliniat că aceasta este realitate actuală. „Aşa ne împrăştiem, iar Dumnezeu este doar o părticică din celelalte preocupări ale vieţii noastre. Şi acesta este duhul lumii, de aceea Mântuitorul spune Fericiţi cei săraci cu duhul, ce nu au această împrăştiere, căci a lor este Împărăţia Cerurilor”.

Referitor la scara pe care noi o avem de urcat către Rai, părintele a explicat că implică şi o luptă cu „duhurile care încearcă să-l scoată pe om de pe calea care duce spre Împărăţia lui Dumnezeu”.

„De aceea, scara este anevoioasă, căci nu suntem singuri, suntem cu potrivnicii. Dar şi cu Dumnezeu”, a afirmat clericul detaliind cum acţionează ispitele în vieţile noastre:

„Sunt ispite de care ne îndepărtăm printr-un singur gând, sunt ispite care nu ne lasă şi insistă să stăm de vorbă cu ele, ne îndulcesc, sunt ispite care insistă să pătrundă în inima noastră, să-l scoată de acolo pe Hristos şi să rămână ele, sunt ispite de la aceste duhuri care ne fac să uităm de Dumnezeu, ispite care ne fac să ne raportăm la Dumnezeu ca la unul care suntem datornici: avem datoria de a ne ruga, avem datoria de a face puţină rugăciune şi pe aceea să o bifăm că am făcut-o, dar mintea noastră să fie împrăştiată peste tot, să fie cuprinsă de aceste duhuri”.

În ceea ce priveşte lucrarea Scara, părintele Iulian a precizat că Sfântului Ioan a vrut să-l facă pe monah să „trăiască împreună cu Hristos, dar fiecare în vremea lui”.

„Această invitaţie a Bisericii este adresată şi nouă”, spune părintele Iulian Naroş, „să trăim cu Hristos în vremea noastră, parcurgând viaţa duhovnicească, urcând fiecare treaptă, pentru că treptele descrise de Sf. Ioan Scărarul sunt separate, dar au un fir, o temă principală care le leagă. Tema principală care ne vizează şi pe noi este pocăinţa”.

Părintele Iulian a vorbit despre pocăinţă şi a explicat că are două forme:

„Aceea de a plânge pentru depărtarea noastră de Dumnezeu şi ieşirea din comuniune cu El, iar a doua formă a pocăinţei este aceea de bucurie, pentru că deşi am fost rătăciţi şi am rătăcit, totuşi Dumnezeu, prin iubirea Lui, ne strânge lângă El”.

Pr. Iulian Naroş este originar din Bistriţa Năsăud. A urmat Facultatea de Teologie din Bucureşti, a fost membru ASCOR. În prezent slujeşte la Biserica Sf. Nicolae Ghica – Paraclis Universitar, unde susţine cateheze săptămânale pentru tineri. Este autorul volumului „Sfintele Taine – pecete adevărată a deplinei comuniuni”.

Foto credit: Basilica.ro/Raluca Ene

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 336

Id: 73284

Data: Apr 13, 2021

Imagine: