Simeon, luminat de Duhul Sfânt, L-a recunoscut pe Hristos drept Mântuitorul lumii, L-a primit în brate si a rostit acea minunata rugaciune doxologica: Acum libereaza pe robul Tau Stapâne, dupa cuvântul Tau, în pace! Ca vazura ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gatit-o înaintea fetei tuturor popoarelor. Lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau, Israel (Luca 2, 29-31). Dupa traditia iudaica, Maica Domnului, la împlinirea a patruzeci de zile, trebuia sa mearga la Templu, ca sa ia parte la “praznicul curatirii”, sa-L închine pe Iisus (ca om) lui Dumnezeu, ca Întâiul nascut de parte barbateasca (Luca 2, 21-24) si sa ofere, conform Legii lui Moise, cel putin “doi pui de turturea” (doi porumbei mici). Cei bogati aduceau miei, Hristos si aici Se arata sarac, ca sa ne învete adevarata simplitate, care atunci când devine masura de viata, contribuie la fericire. De obicei, opulenta duce la neputinta duhovniceasca. Când a mers la Templu l-au întâlnit pe Dreptul Simeon, om temator de Dumnezeu, care astepta, conform textelor profetice, pe Mântuitorul lumii. El credea nezdruncinat, sub inspiratia Duhului Sfânt ca nu va muri înainte sa-L vada pe Hristos. Nu vei vedea moartea pâna ce vei vedea pe Hristosul Domnului! si Duhul Sfânt a fost asupra lui (Luca 2, 25-26). Maica Domnului, asa cum am spus, era însotita de Iosif, considerat barbatul ei si “tatal lui Hristos”, asa cum este numit în Evanghelia Sfântului Luca (aici întelegem înca o data cât de indispensabil era Iosif Maicii Domnului, ca sa acopere “faradelegea”, încât sa n-o batjocoreasca carturarii si fariseii, sa n-o ucida cu pietre, ca “desfrânata”).Simeon, luminat de Duhul Sfânt, L-a recunoscut pe Hristos drept Mântuitorul lumii, L-a primit în brate si a rostit acea minunata rugaciune doxologica: Acum libereaza pe robul Tau Stapâne, dupa cuvântul Tau, în pace! Ca vazura ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gatit-o înaintea fetei tuturor popoarelor. Lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau, Israel (Luca 2, 29-31). Parintii Pruncului s-au minunat si de aceasta întâmplare. Asa se explica faptul ca Maica Domnului ascundea continuu aceste lucruri, pastra cuvintele acestea în inima ei (Luca 2, 51) despre Iisus, pe care dupa aceea le-a spus Apostolilor si Evanghelistilor, care le-au propovaduit, si le-au asternut în scris.(Arhimandritul Timotei Kilifis, Hristos, Mântuitorul nostru, Editura Egumenita, 2007, pp. 50-51)(Informatii preluate de pe www.doxologia.ro)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 506

Id: 37864

Data: Feb 1, 2014

Imagine: