Joi, 18 septembrie 2014, s-au deschis la Manastirea Putna lucrarile Colocviului „Jertfa si creatie”. Colocviul a reprezentat a VIII-a editie a seriei de simpozioane organizate de Fundatia „Credinta si creatie. Academician Zoe Dumitrescu-Busulenga – maica Benedicta”, începând cu anul 2007.Dupa Te Deum-ul din biserica voievodala si o slujba de pomenire la mormântul maicii Benedicta din cimitirul manastirii, festivitatea de deschidere a avut loc în Sala Mare a Casei Domnesti. Gazda reuniunii, staretul Manastirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a tinut sa sublinieze faptul ca aceasta editie nu s-a putut desfasura la data la care a fost programata initial, 20-22 august, pentru ca „motorul” si initiatorul acestor Colocvii, domnul Dan Haulica, a trecut la Domnul pe 17 august 2014. Sfintia Sa a mai precizat ca „tema Colocviului din acest an a fost aleasa de domnul Dan Haulica având în minte comemorarea a 300 de ani de la martiriul Sfintilor Brâncoveni.”În deschiderea lucrarilor, IPS Pimen a spus: „S-a amintit de doi oameni, pilde pentru jertfa si creatie: maica Benedicta si pururea pomenitul Dan Haulica… Imboldul pentru creatie este dat de constiinta noastra, care face parte din chipul lui Dumnezeu în om. În masura în care avem o constiinta curata, suntem capabili de jertfa si creatie.”În continuare a fost prezentata expozitia de pictura „Catapetesme” a tânarului artist Traian Chereches, însotita de un cuvânt trimis participantilor de domnul Dan Haulica într-un moment când, din cauza sanatatii subrede, stia ca nu va putea participa la acest Colocviu, cu titlul Gândul spre mai sus si mai bine. Acad. Alexandru Zub, moderatorul primei sesiuni de comunicari a Colocviului, a vorbit de jertfa Sfintilor Brâncoveni, dar si de cea a poporului român din timpul Primei Conflagratii Mondiale, de la al carei început se împlinesc anul acesta 100 de ani, si a îndemnat la aducerea aminte de „seria nenumarata de jertfe, care se petrece într-una, jertfe necunoscute, care se fac în smerenie, dar care asigura o continuitate a valorilor”.Primul lector la aceasta editie a Colocviilor a fost parintele staret al Manastirii Putna, care a vorbit despre „Jertfa hristica”, concluzionând: „Nu poate fi jertfa care sa nu-si traga seva din jertfa hristica; nu poate fi creatie fara daruire deplina de sine, fara sa fie luminata de trairea vietii celuilalt. În fine, nu poate fi nimic vesnic, nimic adevarat fara jertfa lui Hristos.”A urmat comunicarea domnului Cassian Maria Spiridon, „Pregatirea sufleteasca a Brâncovenilor întru jertfa si martiraj”, în care autorul, plecând de la texte scrise de Constantin Brâncoveanu si de fiii sai, a aratat cum toti acestia traiau într-o spiritualitate care îi facea sa fie foarte apropiati de modelul martirilor Bisericii, care le erau modele de vietuire crestina.Ion Pop, în cadrul comunicarii „Ioan Alexandru si Imnele Brâncoveanului” a analizat si comentat cele aproximativ 30 de imne dedicate de poetul Ioan Alexandru Sfintilor Martiri Brâncoveni, cu o aplecare mai atenta asupra a doua dintre ele: „Imnul Brâncovenilor” si „Oratoriul lui Constantin Brâncoveanu”.În continuare participantii au vizionat filmul „Puterea Viziunii” de Marilena Rotaru, film care si-a propus sa evoce exemplaritatea daruirii unui artist – iconarul Elena Murariu – care si-a dedicat mai bine de 20 de ani din viata crearii unei iconografii a Sfintilor Brâncoveni.A doua zi, comunicarile au continuat cu cea a doamnei Doina Mândru despre „modelul cultural al lui Constantin Brâncoveanu” si cu cea a lui Costion Nicolescu – „Martirul si poetul. Sfântul Constantin Brâncoveanu si fiii lui în imnele lui Ioan Alexandru”. Cel din urma a adus la comunicarea obiectiva a profesorului Ion Pop o serie de aspecte subiective, ca un prieten intim al poetului Ioan Alexandru. Domnia sa a scos în evidenta faptul ca „nu se poate vorbi despre tipul de prezenta a lui Brâncoveanu în istoria noastra mai bine decât pe calea poeziei”.Domnisoara Cristina Cojocaru, în comunicarea „Activitatea ctitoriceasca si everghetica a doamnelor din familia lui Constantin Brâncoveanu” a vorbit despre personalitatea extraordinara a doamnei Maria Brâncoveanu, sotia voievodului, dar si despre fiicele lor. Ele au fost în spatele multora dintre bunele faptuiri – everghii –, multora dintre ctitoriile sotilor lor, având si ctitorii proprii.Profesorul Gheorghita Geana, în comunicarea „Istoria românilor ca apocatastaza” a vorbit de traiectoria existentiala a poporului român ca a o ascensiune continua catre Paradisul pierdut.Academicianul Alexandru Zub a vorbit despre destinul si opera lui Valeriu Anania; parintele si poetul Ioan Pintea – ucenic si legatar testamentar al lui Nicolae Steinhardt – a vorbit despre Poezia crestina; profesorul Andrei Ionescu a vorbit despre „mesterul Manole”; domnul Ilie Luceac a evocat destinul exemplar si martiric al voievodului – cu origini în Bucovina de nord, în regiunea Cernauti – Miron Barnovschi si despre faptele sale ctitoricesti; domnul Mihai Şleahtitchi a vorbit despre conexiunea sacrificiu-creatie.Daniel Cristea-Enache a vorbit despre „I. D. Sârbu în socialismul real”, iar scriitorul Adrian Alui Gheorghe despre „Poezia în închisorile comuniste”. Ideea principala a celei din urma comunicari a fost aceea ca „poezia în conditii limita are un rol pe care noi nu-l sesizam în conditii normale”, este „paiul care îl ajuta pe om sa nu cada în hau”.Raluca Naclad a vorbit despre foita de sapun ca principalul suport pentru scris în închisoare, si principal mijloc de transmitere a cuvântului – „Foita de sapun, palimpsest al identitatii carcerale. Note pe marginea memoriilor lui Ion Ioanid, Închisoarea noastra cea de toate zilele”.Profesoara Maria Şleahtitchi, în comunicarea cu titlul „Introspectia si retrospectia eu-lui în literatura detentiei politice din Basarabia. Doua studii de caz”, a prezentat destinul a doi scriitori basarabeni care au suferit de pe urma regimului sovietic din Basarabia: Nicolai Costenco si Alexei Marinat.Sorin Lavric, în comunicarea „Reteta capodoperei. Petre Pandrea si Gavril Vatamaniuc” a vorbit despre un scriitor, Petre Pandrea, si un partizan din muntii Sucevitei, Gavril Vatamaniuc, care au creat capodopere, primul prin opera sa, al doilea prin însasi viata sa exemplara de erou si marturisitor. Lectorul a tinut sa sublinieze faptul ca, în cazul acestor doi oameni, rostul vietii lor s-a descoperit în momentul intrarii, fara voia lor, pe calea jertfei si a generalizat afirmând ca fiecare dintre noi nu îsi descopera scopul în viata decât daca este supus unei suferinte care, odata asumata, duce la schimbarea – metanoia – noastra. Suferinta, a afirmat autorul, este prima conditie a jertfei. Cealalta conditie este ca jertfei sa i se dea un sens. Fara aceasta suferinta nu trece în nimic, nu transfigureaza.Toate aceste comunicari au fost însotite grafic de câteva desene ale eroilor si martirilor rezistentei anti-comuniste ale artistului Silvia Radu.În seara zilei de vineri, Protosinghelul Teofan Popescu, de la Manastirea Putna, a vorbit despre „Dumnezeiasca Euharistie în versurile lui Daniel Turcea”, afirmând, sustinut de ample citari, ca poetul Daniel Turcea rezuma în cheie poetica cele doisprezece volume ale Filocaliei.Doamna Profesoara Eugenia Bojoga a vorbit despre „Jertfa intelectualilor basarabeni pentru pastrarea limbii române” în trecut dar si în prezent, aducând înaintea ochilor audientei cazul lui Petru Ştefanuca, un folclorist notoriu, care, dupa anul 1944, pentru ca a refuzat sa-si traduca propriile carti din limba româna în limba „moldoveneasca” a fost batut, pâna a murit, cu propriile carti, dar si cazul majoritatii scriitorilor din Transnistria care au fost ucisi în 1933 pentru ca au decis sa adopte alfabetul latin.Monahul Iustin Taban, de la Manastirea Putna, a vorbit despre „Moartea omului vechi si nasterea omului nou în Taina Calugariei”.Seara s-a încheiat cu un recital de poezii de Lucian Blaga sustinut de actorul Constantin Chiriac, directorul Festivalului International de Teatru de la Sibiu.Sâmbata, 20 septembrie, la ora 10.00, în biserica manastirii s-a desfasurat slujba parastasului de 40 de zile pentru Dan Haulica. De altfel, întreaga zi a stat sub semnul evocarii personalitatii marelui român.Astfel, în cinstea si memoria regretatului critic de arta, pictorul Horea Pastina a expus 22 din tablourile sale în muzeul manastirii, declarând: „Am încercat sa aduc prin aceasta mâna de lucrari un omagiu si o multumire pentru un timp petrecut împreuna.”Dupa lansarea unor numeroase carti si reviste recent aparute, seria de evocari ale personalitatii domnului Dan Haulica s-a deschis în seara zilei cu recitalul de poezie religioasa „Metanie, Ţie, parinte!”, sustinut de Constantin Chiriac.Pe fundalul derularii unor fotografii cu Dan Haulica din arhiva Manastirii Putna, o parte din participanti au depanat gânduri si amintiri legate de neuitatul om. Neculai Paduraru a povestit gestul lui Dan Haulica de a-i vernisa expozitia de la Sala Dalles din 1988. Într-un moment în care se darâmau biserici, expozitia sa a fost interzisa de cenzura, pe motiv ca include simboluri religioase. Dan Haulica nu numai ca a avut curajul de a si-o asuma, dar a si convins cenzura sa n-o interzica: „Daca vreti sa-l faceti celebru pe Paduraru, interziceti-i expozitia; toata Europa Libera va vui!” Expozitia a fost un succes fulminant, cu peste 30.000 de vizitatori în rastimp de numai o luna de zile.Dupa vizionarea filmului despre Dan Haulica, „În cautarea urmelor si a sinelui”, realizat de Grigore Ilisei pentru TVR Iasi, a venit momentul cuvintelor de ramas bun. Domnul Profesor Ion Pop, aflat sub imperiul unei mari emotii, si-a exprimat convingerea ca „aceasta minunata colectivitate, care se strânge la Putna sub tutela unei sfintenii pe care o cunoastem si o simtim în acest spatiu”, va continua cu succes misiunea asumata si a multumit tuturor acelora care au facut posibila organizarea colocviilor în fiecare an.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 639

Id: 44201

Data: Sep 22, 2014

Imagine: