La scurta vreme de la ziua pomenirii Sfân­tu­lui Cuvios Ioan Ia­cob de la Manas­ti­rea Neamt prezint, cu mare evlavie si bucurie, rândurile unei scrisori în manuscris, pe care o consider inedita.La multi ani!Sfintele sarbatori cu bine, fratilor întru Hristos Constantine, Dimitrie si sora Elena!Din smerita mea pestera ma duc cu gândul la sfânta Pestera din Vitleem, unde s-a nascut Îm­paratul Pacii si Mântuitorul nostru.El a plecat cerurile ca sa ne radice pe noi catre cele de sus.A venit în lume ca sa ne adu­ca pace. Dar iata ca lumea de azi nu pretueste nici sfânta Lui pogorâre si nici pacea pe care au vestit-o Îngerii la Vitleem.Mândria lui Irod cauta sa piar­da pe Cel nascut în Pestera, iar stiinta desarta a lumii de azi cauta sa piarda sfânta credinta din inima crestinilor.Domnul patimeste si astazi prigoana din partea lumii de­sar­te, ca si în vremea lui Irod.Irozii si fariseii nu s-au terminat. Ba înca sunt mai harnici astazi.Toate nascocirile împreuna cu desmatul si cu necredinta împlinesc lucrul lui Irod.Traiul rasfatat fugareste credinta din inima omului si raceste dragostea cea curata.Întelepciunea omeneasca de azi cauta sa zboare mai sus decât Dumnezeu ca si oarecând Lucifer.Pentru asta se mânie Dum­nezeu si departeaza blagoslovenia de pe pamânt.Azi Radioul cânta pretutindenea dar lumea este cuprinsa de frica si desnadejde. Nascocirile pe care le face sunt uneltele mor­tii. Şi-a pregatit mintea omului scule cari ucid si trupul si sufletul. Singura îsi fabrica pierzarea. O mica scântee poate sa aprinda focul cel mare.Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 610

Id: 43022

Data: Aug 7, 2014

Imagine: