Senatul României a avut la conducerea sa înca de la înfiintare zeci de presedinti. Printre acestia s-au aflat si doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care s-au aflat la conducerea Camerei Senatului înca de la începuturile istoriei institutiei si anume, Mitropolitul Primat Nifon (care a fost primul Presedinte al Senatului) si Mitropolitul Primat Calinic Miclescu. Pâna la venirea comunismului ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Române erau senatori de drept.Mitropolitul Primat Nifon a fost Presedintele Senatului, dupa cum informeaza www.amosnews.ro, în urmatoarele perioade: 3 decembrie 1864 – 5 decembrie 1865; 5 decembrie 1865 – 18 martie 1866; 29 noiembrie 1866 – 1 noiembrie 1867; 12 ianuarie 1868 – 2 iunie 1868; 4 martie 1871 – 16 noiembrie 1871; 16 noiembrie 1871 – 20 noiembrie 1872; 20 noiembrie 1872 – 15 noiembrie 1873; 15 noiembrie 1873 – 31 mai 1874; 20 noiembrie 1874 – 5 mai 1875.Ierarhul s-a nascut la Bucuresti în anul 1789, într-o familie de aromâni, ca fiu al blanarului Rusaila. Urmeaza clasele primare la Biserica Otelari din Bucuresti, dupa cum aflam din Enciclopedia Ortodoxiei Românesti. Calugarit la Cernica în 1809 si hirotonit ierodiacon pentru Mitropolie, mai târziu ieromonah (1826), iconom la Episcopia Râmnicului (1827), arhimandrit (1836), staret la Cozia (1839), vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei (1841), hirotonit arhiereu cu titlul „Sevastias” (1843), loctiitor de episcop la Râmnic (1848-1850) si, paralel, „loctiitor al scaunului mitropolitan” (august 1849 - septembrie 1850). La 14 septembrie 1850 ales Mitropolit al Ungrovlahiei (înscaunat la 8 octombrie); la 11 ianuarie 1865 i s-a acordat titlul de „mitropolit primat al României”, pastorind pâna la moarte. Sub pastorirea lui s-au redeschis Seminariile eparhiale (închise în timpul Revolutiei din 1848), în 1852 a înfiintat o tipografie a Mitropoliei, în care s-au editat aproape toate cartile de slujba (luata curând dupa aceea de stat); a refacut cu cheltuiala sa câteva locasuri de cult: Manastirea Zamfira, Schitul Cetatuia din Râmnicu Vâlcea si a zidit din temelie Biserica din Letca Noua (azi judetul Giurgiu). A fost presedintele Divanului Ad-hoc din Bucuresti (1857) si al Adunarii elective care a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859); a fost primul presedinte al Senatului României. În timpul pastoririi lui au avut loc cunoscutele reforme bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza, dar n-a luat atitudine fata de ele (Secularizarea, Legea sinodala, Legea pentru numirea de mitropoliti si episcopi eparhioti, Legea calugaririi); în 1872 s-a promulgat „Legea pentru alegerea de mitropoliti si episcopi si pentru constituirea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”. În 1872 a înfiintat - din banii sai - un al doilea Seminar în Bucuresti, cu 8 clase, care i-a purtat numele, pâna în 1948, când a fost desfiintat; seminarul s-a întretinut din banii lasati de Mitropolit si din veniturile mosiei Letca Noua. A trecut la cele vesnice în Bucuresti (înmormântat la Cernica) la 5 mai 1875.Mitropolitul Primat Calinic Miclescu a fost Presedintele Senatului în urmatoarele perioade: 9 iunie – 19 noiembrie 1875; 19 noiembrie 1875 – 3 martie 1876; 19 aprilie – 15 noiembrie 1876; 15 noiembrie 1876 – 23 martie 1877; 15 aprilie – 17 noiembrie 1877; 15 aprilie – 17 noiembrie 1877; 17 noiembrie 1877 – 25 noiembrie 1878; 25 noiembrie 1878 – 25 martie 1879, dupa cum informeaza www.amosnews.roMitropolitul primat Calinic Miclescu (din botez Constantin) s-a nascut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie boiereasca. La 18 iunie 1842 a fost calugarit la Husi de catre unchiul sau Sofronie, viitorul mitropolit al Moldovei. La data de 23 aprilie 1843 a fost hirotonit ierodiacon, ieromonah la 31 noiembrie 1848, apoi hirotesit protosinghel si arhimandrit la data de 2 februarie 1855. Între anii 1851 - 1958 a fost egumen la Slatina, unde a înfiintat o scoala în localitatea Malini pentru copiii taranilor. A fost membru în Divanul Ad-hoc, loctiitor de episcop la Husi (noiembrie 1958 - ianuarie 1861), din nou egumen la Slatina (1861 - 1863), loctiitor de mitropolit al Moldovei (din 7 mai 1863), apoi, la 31 mai 1875, este ales mitropolit primat, detinând aceasta demnitate pâna la trecerea sa la cele vesnice. La 11 aprilie 1876 este ales presedinte al Senatului. În timpul pastoririi sale s-au deschis cursurile Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, la staruintele lui s-a înfiintat Tipografia Cartilor Bisericesti si a fost recunoscuta autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (1885). La data de 14 august 1886 a trecut la cele vesnice, în Bucuresti, fiind înmormântat la Neamt.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 875

Id: 41648

Data: Jun 17, 2014

Imagine: