In ziua sarbatorii Adormirii Maicii Domnului, cu prilejul hramului, Manastirea Ţiganesti din Arhiepiscopia Bucurestilor imbraca haine de sarbatoare. Bucuria duhovniceasca va fi sporita de prezenta Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane in mijlocul obstii monahale. Sfanta Liturghie va fi oficiata de catre Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane care va sfinți si noul altar de vara al manastirii.Anul aceasta, așezamantul monahal sarbatorește și 200 de ani de la sfințirea bisericii manastirii.Manastirea Ţiganesti este una dintre cele mai cunoscute manastiri din apropierea Bucurestiului, fiind situata in mijlocul unui cadru pitoresc, la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Ploieseti, la 3 km de comuna Ciolpani. Prima asezare monahala de pe acest loc - de calugari - este atestata inca din secolul al XVII-lea. In jurul anului 1800 au fost aduse aici calugarite de la Schitul Maicilor din Bucuresti. Zidirea bisericii actuale, cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului', a fost incheiata in 1812, cu sprijinul banului Radu Golescu, a logofatului Gheorghe Florescu si a arhimandritului Dositei de la Caldarusani, fiind zugravita in 1853 de Eftimie egumenul si repictata in cateva randuri. Pictura actuala apartine lui Dimitrie Belizarie (1929).Matei Ţiganescu, donatorul terenului manastiriiNumele de Ţiganesti a fost dat schitului dupa numele donatorului terenului: Matei Ţiganescu. Cu acest nume apare si mai tarziu in hrisoavele domnesti de danie.Cel mai vechi document identificat pana acum cu privire la Manastirea Ţiganesti dateaza de la 1 august 1776, din vremea primei domnii a lui Alexandru Voda Ipsilanti. Este vorba de un act de vanzare a lui Paraschiv Caplescu, prin care mosia Ţiganesti, din districtul Ilfov, era data spre vanzare sfintiei sale, parintele Hrisant egumenul. Acest act, care oferea loc de manastire unui egumen, atesta faptul ca, la acea data, exista deja aici o asezare monahala, cel mai probabil un schit, locul fiind atunci propriu vietuirii sihastresti, sustine maica ghid.Schitul devine manastire de maiciAnul 1780, ziua de 5 iulie, este singura data care mentioneaza ca in Schitul Ţiganesti sunt calugari. Apoi, calugarii au fost mutati la Manastirea Caldarusani, iar Schitul Ţiganesti s-a transformat in manastire de calugarite. Din initiativa mitropolitului Dositei, la Ţiganesti sunt aduse monahii de la schiturile Turbati-Ilfov (de langa Snagov) si Hagi Dima (Schitul Maicilor, din Bucuresti).Obstea creste si se impune ridicarea unei biserici mai incapatoare. In anul 1812, cu ajutorul banului Radu Golescu, al logofatului G. Florescu si al arhimandritului Dositei, staretul de atunci al Manastirii Caldarusani, in locul bisericii de lemn este ridicata biserica mare, pe care o putem vedea si astazi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. In anul 1817 sunt ridicate si biserica cimitirului, cu hramul Sfanta Treime si bolnita, de catre logofatul bisericesc Nicolae Bascoveanu.Pictorul Belizarie reface pictura bisericiiBiserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care a fost ridicata in anul 1812 are pe fatada medalioane realizate in mozaic intre anii 1985-1986 de catre Gheorghe Raducanu. Pridvorul inchis este in intregime acoperit cu fresca, pictura nedatata, iar pronaosul este prevazut cu sase calote sprijinite pe arce, intreaga bolta fiind sustinuta de doua puternice coloane aflate in centru. Trecerea spre naos se face prin trei deschideri in arcada, sprijinite pe stalpi, model raspandit in arhitectura munteneasca inca din veacul al XVIII-lea. Naosul este dominat de turla de mari dimensiuni, precum si de largile abside laterale care delimiteaza un interior amplu. Pictura originala nu s-a pastrat, si din documentele cunoscute pana acum nu se stie nici autorul ei.In anul 1895, la 10 iulie, pictorul Gheorghe Stoenescu din Pitesti a terminat de pictat si montat noul iconostas. In anul 1911, s-au efectuat noi reparatii la cladire, precum si o noua spalare a picturii, prilej cu care s-au facut si anumite corecturi, operatiune realizata de Pan Ioanid.In sfarsit, ultima interventie asupra picturii (si cea mai ampla) a avut loc in anul 1929 si s-a datorat pictorului Belizarie din Pitesti, cunoscut pictor de biserici din prima jumatate a veacului trecut. Repictarea intregii biserici capata acum o decoratie murala somptuoasa, sobra, cu tematica traditionala a iconografiei bizantine in care se resimt insa influente apusene in stilul si maniera de executare.Cu prilejul ultimei restaurari, efectuate intre anii 1985-1987, au avut loc interventii si la nivelul decoratiei picturale, in urma cutremurului din 1977, sotii Gheorghe si Valeria Trasculescu fiind solicitati pentru aceasta.Aflata in tinutul vestitilor codri ai Vlasiei, intre doua orase mari, Bucuresti si Ploiesti, Manastirea Ţiganesti reprezinta, prin istoria ei multiseculara, cat si prin frumusetea asezarii, un reper spiritual-cultural, dar si unul turistic de o deosebita importanta.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 671

Id: 23888

Data: Aug 14, 2012

Imagine: