Postul Adormirii Maicii Domnului (popular - al Santa-Mariei), care preceda sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, e randuit de Biserica spre aducerea aminte de virtutile alese ale Sfintei Fecioare si de postul cu care ea insasi, dupa traditie, s-a pregatit pentru trecerea la cele vesnice.Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durata. Originea lui trebuie cautata, probabil, prin sec. V, cand cultul Maicii Domnului a inceput a cunoaste o dezvoltare mai mare si cand sarbatoarea Adormirii ei a inceput a capata o mai mare importanta. La inceput insa, nici timpul din an, nici durata si nici felul postirii nu erau la fel peste tot; unii, in partile Antiohiei, posteau o singura zi (6 august), altii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); in rasarit posteau in luna august si de aceea postul era numit si Postul lui August, altii in septembrie (apusenii, cum fac pana azi), iar altii nu posteau deloc, socotind ca sarbatoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amaraciunea pamanteasca la bucuria cereasca, unde sta in nemijlocita apropiere de Fiul ei iubit. Data si durata postului au fost uniformizate in toata Ortodoxia abia in secolul XII, la Sinodul Local din Constantinopol, tinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotarat ca postul sa inceapa la 1 august si sa dureze 14 sau 15 zile, pana la Sarbatoarea Adormirii (15 august), asa cum, de altfel, se practica mai inainte prin unele parti.Se lasa sec in seara zilei de 31 iulie, iar cand aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte; de asemenea, postul se prelungeste si in ziua sarbatorii insesi, daca aceasta cade miercurea sau vinerea, facandu-se dezlegare la untdelemn, peste si vin.Postul Santa-Mariei este mai usor decat al Patruzecimii, dar mai aspru decat al Nasterii Domnului si al Sfintilor Apostoli.Tipicul cel mare (cap. 35, p. 44) si invatatura pentru posturi din Ceaslovul mare (ed. cit., p. 707) prescriu ajunare lunea, miercurea si vinerea, pana la Ceasul IX, cand se consuma mancare uscata; martea si joia se consuma legume fierte, fara untdelemn, iar sambata si duminica se dezleaga la untdelemn si vin. La 6 august (sarbatoarea Schimbarii la Fata), in orice zi ar cadea, se face dezlegare la untdelemn, peste si vin, dar in Pravila mare (glava 385) se da dezlegare la vin si untdelemn nu numai pentru sambete si duminici, ci si pentru marti si joi. in timpul acestui post se citesc in bisericile manastiresti, zilnic (alternativ),cele doua Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. (Informatii preluate din Liturgica Generala, pr. Prof. Ene Braniste)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 648

Id: 23611

Data: Jul 31, 2012

Imagine: