Ionuț-Daniel Barbu, redactor la revista Ortodoxia a Patriarhiei Române, a consemnat povestea căutării unor morminte de ierarhi și teologi ortodocși în Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din Capitală, acțiune realizată în contextul Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. Rezultatele se vor concretiza într-o carte care va fi publicată de Editurile Patriarhiei.

Acțiunea de inventariere a mormintelor de ierarhi din cimitirul bucureștean a fost finalizată de curând de Ionuț-Daniel Barbu și Nicoleta-Liliana Dinu, enoriași ai parohiei bucureștene Dobroteasa.

Totul a început de la eforturile lor de a identifica mormântul Episcopului Nifon Niculescu, ale cărui oseminte au fost de curând deshumate și strămutate la Catedrala Arhiepiscopală din Galați. Sursele documentare consultate în anul anterior indicau faptul că în Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din Capitală ar mai fi fost înmormântați zece ierarhi.

În ianuarie 2021, cei doi au pornit la pas prin cimitir, bazându-se pe informațiile din cartea Necropola Capitalei, scrisă în anii 1960 de istoricul Gheorghe Bezviconi.

„Întrucât în volum erau indicate numerele figurilor / parcelelor și ale locurilor de veci ale celor 10 ierarhi, ne-a fost relativ ușor să-i găsim pe șapte dintre ei.

Un arhiereu-vicar descoperit ca prin minune

Primul care lipsea era Arhiereul Calistrat Orleanu. Indicația din cartea amintită era: «Calistrat, Orleanu, 1840-1916 (scris gresit: 1912) arhiereu (17-8)»”, povestește Ionuț-Daniel Barbu.

„Atât doar că, în Figura 17, la locul 8 era o întreagă familie boierească românească, nicidecum arhiereul pe care noi îl căutam și lângă care trebuia să se afle și profesorul universitar Barbu Constantinescu (1837-1891), fratele său și primul decan al Facultății de Teologie din București (1881-1882)”, adaugă el.

Căutările nu au dat niciun rezultat întreaga lună ianuarie 2021. Cei doi s-au întors la aceeași figură de Întâmpinarea Domnului, după slujbă.

„Era după amiază, țin minte că, de fapt, căutam pe altcineva, când, dincolo de un gard forjat, razele timide ale soarelui de februarie cădeau sub privirea mea pe o cruce de marmură albă, mică, smerită și frântă la bază, sprijinită de acel gard”, își amintește Nicoleta-Liliana Dinu.

„Nu-mi venea să cred, buchiseam ca un copil de clasa I: «Bar-bu Con-stan-ti-nes-cu… ar-hi-e-re-ul Ca-lis-trat…». Am fi putut omite oricând crucea respectivă, pe care Ionuț-Daniel Barbu a reașezat-o și fotografiat-o, mai ales că locul avea numărul 18, cel mai probabil, și nu 8 cum se indica în cartea după care ne ghidasem. O mică greșeală, posibil de tipar, ne indusese în eroare pe teren”

Ionuț-Daniel Barbu și Nicoleta-Liliana Dinu au fost extrem de bucuroși că au găsit locul de veci al celui de al optulea ierarh din listă într-o astfel de zi de sărbătoare. Le-a dat nădejde că aveau să-i găsească și pe ceilalți doi încă nedescoperiți din listă.

Episcopul ascuns în măruntaiele pământului

Altă încercare a fost cu găsirea mormântului Episcopului Silvestru Bălănescu. Gheorghe Bezviconi îl menționa înmormântat la Figura 41. „Nu vă pot povesti de câte ori am răscolit efectiv Figura 41, mai ales că tot acolo o căutam, dar nu o găseam (și nu am găsit-o nici până la acest moment) pe Maria Schiopescu (†1896), fondatoare a cladirii Internatului Teologic din incinta Mănăstirii Radu Vodă”, povestește Nicoleta-Liliana Dinu.

Numărătoarea locurilor de veci s-a dovedit dificilă, deoarece în cadrul figurilor fuseseră intercalate morminte mai recente, cu numere mai mari, printre mormintele mai vechi, cu numere mai mici.

„După multe reveniri în teren, fără rezultat concret, insistând, am căpătat o indicație folositoare din registrele cimitirului. Am aflat că mormântul Episcopului Silvestru Bălănescu nu mai are inscripție pe teren, însă osemintele s-ar afla cel mai probabil în același loc unde are mormântul scriitorul Constantin Banu, fost ministru”, explică Ionuț-Daniel Barbu.

Chiar dacă mormântul încă nu a putut fi identificat cu certitudine maximă până în momentul de față, locația cea mai probabilă este acolo unde se află înhumat fostul ministru Constantin Banu. Aproape de fiecare dată când se înmormânta cineva într-un loc reconcesionat, vechile oseminte rămâneau înhumate mai adânc, mai ales dacă se construia o nouă criptă.

Meletie Dobrescu, ierarhul rămas fără inscripție

„Cu Episcopul Meletie Dobrescu, căpătasem deja o oarecare experiență în căutarea mormintelor negăsite. Intuiția noastră, după ce am reconstituit pe cât posibil numerotarea inițială a locurilor în Figura 93 – operațiune deloc facilă, întrucât rar se mai găsesc la fața locului plăcuțe care să indice numărul locului în cadrul figurii –, era că episcopul a fost înmormântat sub o cruce masivă din mozaic de culoare gri, dar care nu mai păstra placa cu inscripția funerară”, adaugă Ionuț-Daniel Barbu.

„Din nou am întrebat și ni s-a confirmat din același registru al cimitirului, că da, acela este locul de veci al episcopului Meletie. În prezent la această poziție figurează înmormântați alți oameni, membri din familia Bîndea.”

Până la urmă au reușit să identifice și locul acestui ierarh.

Un prieten al Sf. Irodion de la Lainici

Nicoleta-Liliana Dinu povestește despre efortul special făcut la mormântul profesorului Ioan Cornoiu (1861-1913), profesor de Noul Testament și decan al Facultății de Teologie din București.

„Găsit în părăsire la Figura 76, locul 10, monumentul funerar se afla în mare parte astupat de pământ, așa că a fost nevoie de puțină «arheologie». Așezată cândva de monahii Schitului Prodromu din Muntele Athos, unde profesorul își donase averea, inscripția funerară era deosebit de generoasă și pe o parte, și pe alta a soclului, dar acoperită de pământ tare, tasat”, povestește ea.

„«Ar fi fost bună o lopată», mi-am zis. Doar că din mașina în care țineam de regulă uneltele exact în ziua respectivă ne lipsea cazmaua. Mă întorc puțin cu spatele, când colo, la doar un metru de noi, Ionuț ridica din iarba înțelenită o… lopată! Fusese uitată probabil de multă vreme acolo de vreun lucrător al cimitirului. Ne-a devenit atunci și mai limpede că Dumnezeu se ocupă de multe, multe amănunte.”

Pe măsură ce avansau cu parcurgerea surselor biografice, a ieșit la iveală faptul inedit că profesorul Ioan Cornoiu a fost apropiat în copilărie de Sfântul Irodion de la Lainici, cel care a contribuit decisiv la orientarea adolescentului de atunci spre slujirea Bisericii.

„Concomitent, amănuntele acestea biografice au căpătat o notă surprinzătoare și au trezit un interes și mai mare pentru noi, după recenta confirmare, pe baze documentare, că Sfântul Irodion s-a născut sau, cel puțin a locuit o vreme, în vechea Mahala Dobroteasa din zona centrală a Bucureștilor de astăzi, unde ne ostenim și noi de 20 de ani”, povestește Ionuț-Daniel Barbu.

Cei doi au luat legătura cu familia Constantinescu, care preluase în concesiune mormântul în 2016 și care a fost deosebit de cooperantă, dându-și acordul pentru recuperarea osemintelor teologului și a plăcilor funerare.

Acestea urmează să fie strămutate la loc de cinste în Cimitirul Eparhial „Sf. Nicolae” al Arhiepiscopiei Bucureștilor, unde Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat rezervarea unui rând special dedicat clericilor și teologilor ale căror morminte erau părăsite în alte cimitire.

Osemintele teologului Ioan Cornoiu au fost deshumate la sfârșitul lunii octombrie 2021 și își așteaptă rândul spre a fi reîhumate în locul sus-amintit, alături de profesorul coleg și contemporan cu el, Nicolae Dobrescu.

Un teolog care parcă a vrut să fie găsit

„Printre profesorii care parcă și-au dorit să fie descoperiți cu tot dinadinsul a fost și Nicolae Dobrescu, cel dintâi profesor titular de Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Facultatea de Teologie din București (1874-1914)”, declară Ionuț-Daniel Barbu.

„În zadar am luat la rând fiecare cruce și inscripție funerară din larga Figură 83. Profesorul Dobrescu nu apărea pe niciuna. I-am găsit acolo pe câțiva preoți de mir, pe Train Vuia, pe Maica Smara, dar nu și pe profesorul trecut la Domnul atât de tânăr, la vârsta de 39 de ani.”

Tăblițele cu numerele locurilor de veci lipseau și de acolo, dar cei doi au găsit indicat în apropiere numărul 100 și au reluat căutările într-un perimetru mai restrâns.

„În apropiere, o cruce gri căzută la pământ, desigur, ca în majoritatea cazurilor, cu scrisul în jos! Am avut o străfulgerare că ar putea aparține lui Nicolae Dobrescu, așa îmi spunea intuiția”, își amintește Nicoleta-Liliana Dinu.

„L-am chemat pe Ionuț, care căuta printr-o altă zonă a Figurii 83, la un loc de veci unde se chinuia de zor să defrișeze și să curețe o lespede de piatră pentru că numele începea tot cu Dob… dar s-a dovedit că numele de acolo era Dobrogeanu”, continua ea. „Se înserase deja, dar Ionuț s-a înhămat la treabă. De data aceasta, aveam și lopată.”

Într-o primă fază s-a săpat un fel de șanț de aproximativ 35 de centimetri adâncime sub piatra funerară căzută cu fața la pământ.

„Mai săpam inclusv cu o scafă, mai introduceam lanterna pe dedesubt, în spațiul obținut, pentru a surprinde imagini cu telefonul. Așa am descifrat, puțin câte puțin, că pe cruce apăreau litere precum «LAE DOB». Atunci ne-a fost clar că acolo era profesorul pe care îl căutam, doar că se făcuse întuneric afară, iar cimitirul se închisese deja pentru vizitatori”, povestește Ionuț-Daniel Barbu.

„Prin rânduiala lui Dumnezeu, am aflat că familia care reconcesionase locul respectiv era chiar apropiată de comunitatea de la Biserica Dobroteasa. Astfel că am luat legătura și am revenit în zilele următoare pentru a finaliza săpăturile în jurul monumentului.”

În cele din urmă, monumentul a fost așezat astfel încât să se poată citi inscripția funerară. Îl găsiseră pe primul profesor de la catedra de Istoria Bisericii Ortodoxe Române a Facultății de Teologie din București.

În curând, osemintele profesorului Dobrescu vor fi de asemenea, pregătite pentru reînhumare în același cimitir al Bisericii, alături de cele ale profesorului Ioan Cornoiu.

---

Ionuț-Daniel Barbu și Nicoleta-Liliana Dinu au identificat în total mormintele a 285 de clerici, la care se adugă peste 150 de morminte ale unor personalități care au legătură cu Ortodoxia românească.

Lista celor zece ierarhi ortodocși români înmormântați în Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din București

1. Partenie S. Clinceni (10 oct 1847 – 19 ian 1910), Mitropolitul Moldovei, Fig. 20, loc 2.

2. Ilarie Teodorescu (18 oct 1867 – 27 sept 1925), Episcopul Tomisului – Fig. 6, loc 36.

3. Ghenadie Georgescu (1855 – 23 nov 1912), Episcopul Râmnicului Noului Severin – Fig. 72, loc 22.

4. Ieronim Ionescu (1835 – 7 nov 1896), Episcopul Romanului – Fig. 20, loc 12.

5. Calist Ialomițeanu (1 oct 1860 – 18 mai 1917), Episcopul Argeșului, Fig. 79, loc 14.

6. Inochentie Kitzulescu (23 mai 1819 – 13 nov 1893), Episcopul Buzăului – Fig. 42, loc 31 (În prezent concesiunea mormântului a fost preluată de Mănăstirea „Radu-Vodă” din București).

7. Nifon Niculescu (1 iul 1860 – 27 feb 1923), Episcopul Dunării de Jos – Fig. 36, loc 24 (înmormântarea a avut loc la data de 1 martie 1923, deshumarea osemintelor în zilele de 20-21 iulie, iar așezarea acestora în cripta Catedralei Arhiepiscopale din Galați, în data de 26 septembrie 2021).

8. Silvestru Bălănescu (16 iul 1838 – 25 nov 1900), Episcopul Hușilor – Fig. 41, loc 28 (înmormântarea a avut loc la data de 28 noiembrie 1900; deși mormântul este indicat la numărul 28 din figura 41 (cf. Gheorghe Bezviconi, Necropola Capitalei, Ed. Museum, Chișinău, 21997, p. 197), din păcate, în prezent, nu mai poate fi identificat cu certitudine în teren, după vreo inscripție funerară. Totuși, conform ultimelor date de arhivă, este consemnat că ierarhul ar fi înhumat în mormântul familiei profesorului și scriitorului – fost ministru –, Constantin G. Banu (1873-1940), din aceeași figură, însă indicat, tot de G. Bezviconi, la numărul 21).

9. Meletie Dobrescu (1863 – 30 nov 1923), Arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei – Fig. 93, loc 14.

10. Calistrat Orleanu (1840 – 27 sept 1916), Arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor, cu titlul „Bârlădeanu” – Fig. 17, loc 18 (ierarhul este menționat pe aceeași cruce cu fratele său, profesorul Barbu Constantinescu (1837/39-1891), întâiul decan al Facultății de Teologie din București, și cu părinții lor, Constantin preotul și Maria, devenită după văduvie schimonahia Macariea).

La acești zece ierarhi înmormântați aici în perioada 1893-1925, se adaugă alți 275 de preoți, diaconi și monahi cunoscuți, înmormântați în Cimitirul Bellu între anii 1874 – 2021.

---

În curând, la Editura Basilica a Patriarhiei Române va apărea cartea care este rodul cercetărilor lui Ionuț-Daniel Barbu, ale coautorului Damian Anfile și ale Nicoletei-Liliana Dinu. Titlul de lucru al volumului este Cimitirul Șerban Vodă-Bellu din Capitală. Mormintele clericilor și ale altor personalități bisericești și naționale.

Vezi și:

• Povestea deshumării osemintelor Episcopului Nifon Niculescu al Dunării de Jos
• Episcopul Nifon Niculescu a fost așezat în cripta Catedralei din Galați, pe care a ctitorit-o în 1917

Foto credit: Arhiva personală

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 247

Id: 75469

Data: Nov 26, 2021

Imagine: