In ziua sarbatorii Adormirea Maicii DOmnului, la 15 august 2013, Manastirea Cheia isi va cinsti ocrotitoarea. Pornind din Bucuresti spre Ploiesti, la numai 135 de kilometri, vom intalni Manastirea Cheia, asezata in mica depresiune de la poalele Muntilor Ciucas. Situata intr-un minunat cadru natural, la confluenta Teleajenului cu paraul Tampa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioara Valahia de Transilvania), manastirea a avut un rol important in mentinerea legaturilor fratesti dintre romanii locuitori de o parte si de alta a Carpatilor. Transilvanenii, primii ctitori Potrivit marturiilor de arhiva pastrate in manastire, pentru prima data este mentionat un asezamant monahal pe aceste meleaguri in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de cativa ciobani din Sacele, de langa Brasov, in anul 1770, dar distrus de turci in 1777. In 1790, pe acelasi loc, a fost ridicat noul schit avand hramul Adormirea Maicii Domnului, schit distrus de un incendiu in 1832. In locul unde se gasea altarul bisericii se afla astazi Agheasmatarul, utilizat pentru sfintirea apei in ziua Bobotezei, in ziua hramului sau la alte mari sarbatori bisericesti.Actuala biserica, avand hramurile Sfanta Treime si Adormirea Maicii Domnului, mentinuta in forma sa initiala pana in zilele noastre, a fost ridicata intre anii 1835-1839, in aceasta regiune de o rara frumusete naturala din judetul Prahova. Realizarea a fost posibila prin grija a doi ieromonahi, doi frati transilvaneni, pe nume Damaschin si Iustin Barsan, originari din Transilvania, mai precis din Silistea Sibiului, dar veniti pe aceste locuri de la Manastirea Caldarusani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica.Cei doi fondatori sunt ingropati la dreapta si la stanga altarului. Din inscriptia votiva de la intrarea in naos aflam ca Damaschin a fost primul staret. Din aceeasi inscriptie mai reiese ca biserica a fost sfintita la 20 iulie 1839, de catre episcopul Chesarie de Buzau.Monument national de arta bisericeasca Din punct de vedere arhitectural, biserica Manastirii Cheia, opera a mesterilor locali, apartine stilului traditional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii romanesti. Este o constructie masiva de 23 de metri lungime si 6,5 metri latime, cu trei turnuri, care confera eleganta monumentului. Fresca interioara si cea exterioara, incepute in 1837 si terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toata pictura bisericii fiind realizata in concordanta cu cerintele iconografiei ortodoxe nationale.Iconostasul din lemn sculptat si aurit, o remarcabila opera de arta, a fost realizat de mesteri vienezi in stil baroc, fiind donatia vrednicului episcop Chesarie al Buzaului. Icoanele imparatesti, de o mare frumusete, sunt opera renumitului pictor roman Gheorghe Tatarascu. Ulterior au fost argintate de catre mesterul Lazar din Ploiesti.De jur-imprejurul bisericii se afla chiliile calugarilor, iar in partea vestica a incintei, clopotnita. Cea originala, din lemn, a fost inlocuita cu una construita din piatra si caramida, in timpul patriarhului Justinian. In partea nordica se afla paraclisul cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ridicat a intre 1924-1927, de catre staretul Grigore Georgescu. Paraclisul, in forma de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat in ulei, in stil neobizantin, de catre pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova.Iconostasul, sculptat in lemn de cires de sculptorul Profilescu, precum si stranele sunt veritabile opere de arta. In naosul paraclisului s-au pastrat pana in prezent patru icoane imparatesti pictate de pictorul Constantin, in decembrie 1799, si apartinand fostei biserici.
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 725
Id: 33066
Data: Aug 12, 2013
Imagine:
Data: Aug 12, 2013

Data: Aug 12, 2013
Data: Aug 12, 2013
Data: Aug 12, 2013
Data: Aug 12, 2013

Data: Aug 12, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
CUM TREBUIE SA SE CITEASCA CANTARILE LUI MOISE :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
DUMINICA VAMESULUI SI A FARISEULUI :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
POSTUL PASTELUI :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
DESPRE CITIREA CATISMELOR CUM TREBUIE SA SE CITEASCA IN TOT ANUL (de la duminica tomii (antipasha) si pina la odovania Inaltarii Cinstitei si de viata facatoarei Cruci a Domnului) :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
SLUJBA CEASURILOR DIN SFANTA SI MAREA VINERI :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
LUNA DECEMBRIE :: Tipicul cel mare al Sfantului Sava cel Sfintit
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).