Sfintii Trei Ierarhi au fost aparatorii saracilor

Credinciosii ortodocsi îi sarbatoresc, astazi, 30 ianuarie 2014, pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur.Sfintii Trei Ierarhi sunt cei care au luptat si aparat demnitatea umana, a spus Patriarhul României în cuvântul rostit dupa Sfânta Liturghie la Paraclisul Patriarhal Sfântul Grigorie Luminatorul.Sfintii Trei Ierarhi au iubit chipul lui Dumnezeu din fiecare om„Sfintii Trei Ierarhi sunt model de pastori care apara dreapta credinta în vremuri de ratacire de la dreapta credinta, în vremuri de erezie, de tulburare. Acesti Trei Sfinti Ierarhi au iubit Biserica lui Hristos cu multa jertfelnicie. Au aratat iubire fata de cler, fata de slujitorii Sfântului Altar, au scris cuvinte deosebit de elogioase la adresa slujirii preotesti si au iubit pe pastoritii lor ascultându-le necazurile, nevoile, îndreptându-i pe calea mântuirii cu foarte multa daruire si dragoste parinteasca în Hristos. De asemenea, ei au iubit chipul lui Dumnezeu din fiecare om, indiferent de starea lui sociala, de vârsta, de rang, astfel ca toti cei Trei Sfinti Ierarhi au fost într-un fel aparatorii sau avocatii saracilor”, a explicat Preafericirea Sa.Un aparator al dreptei credinte, dar si un ajutator al saracilorPatriarhul României a prezentat o parte din activitatea fiecarui sfânt si a aratat în cazul Sfântului Vasile cel Mare ca este primul ierarh care a trecut de la milostenia individuala si sporadica la milostenia sociala organizata institutional: „Sfântul Vasile cel Mare a tradus în programe permanente iubirea milostiva a Mântuitorului Iisus Hristos aratata în vindecarea bolnavilor, în ajutorarea flamânzilor, în ridicarea omului cazut si în recuperarea demnitatii umane. Deci, Sfântul Vasile cel Mare este primul ierarh care a trecut de la milostenia individuala si sporadica la milostenia sociala organizata institutional si constant sau permanent. Modelul sau a fost urmat în aproape toate bisericile din Rasarit si în multe biserici din Apus. Deci, el este deodata un aparator al dreptei credinte, dar si un ajutator al saracilor. În vreme de seceta a scris sau a rostit cuvântari împotriva celor saraci si zgârciti si a aparat pe cei saraci, aparând demnitatea omului în care Hristos este prezent atunci când omul este umilit. Avem în el un îndrumator al monahilor. El considera monahismul ca o scoala a mântuirii prin nevointe si o binefacere pentru Biserica, deoarece manastirile sunt o sursa de înnoire duhovniceasca, de pocainta. Deci, ca si ceilalti sfinti ierarhi, Sfântul Vasile cel Mare este un dascal al rânduielii, al pocaintei, al îndreptarii omului si al vietii duhovnicesti. El era un slujitor postitor si avea o fire plapânda, dar un spirit foarte puternic, un suflet plin de Duhul Sfânt si Duhul Sfânt îi dadea putere. Cultura sa vasta dobândita în scolile de la Cezareea Capadociei si de la Atena unde a studiat împreuna cu Grigorie Teologul, prietenul sau, l-a facut sa fie admirat si de catre pagâni, nu numai de crestini si anume, el a cunoscut stiintele din vremea sa atât de mult încât face un fel de dialog cu stiintele contemporane, preluând si îndemnând si pe altii sa preia din cultura clasica greco-romana ceea ce e bun si folositor pentru vestirea sau binevestirea Evangheliei”.A folosit toata stiinta sa pentru apararea Ortodoxiei„Sfântul Grigorie Teologul sau Sfântul Grigorie de Dumnezeu Cuvântatorul a fost contemporan si prieten cu Sfântul Vasile cel Mare. Tatal sau a fost episcop, Grigorie de Nazianz. De asemenea, a fost un om dornic de desavârsire, de viata duhovniceasca, a sta o vreme la manastirea întemeiata de Sfântul Vasile cel Mare în Capadocia si facând studii împreuna la Atena cu Sfântul Vasile cel Mare a folosit aceasta prietenie cu el pentru a apara credinta în fata arienilor, în fata ereticilor din timpul lor. Sfântul Grigorie Teologul, ca si tatal sau Grigorie de Nazianz, era înclinat spre o pastorire luminata a credinciosilor, dar mai ales el a folosit toata stiinta sa pentru apararea Ortodoxiei în capitala Imperiului si anume, în Constantinopol. La anul 379 a mers la Constantinopol si a început sa predice dreapta credinta în Sfânta Treime astfel încât dintr-un oras arian, caci toate bisericile au devenit ariene cu exceptia uneia, o capela, Biserica Învierii, el a reusit sa faca din nou un oras ortodox pentru ca arienii au pus stapânire pe Constantinopol, dar urmare a predicilor lui despre Sfânta Treime multi au revenit la Ortodoxie. Astfel ca în anul 380 a fost ales Arhiepiscop al Constantinopolului si în 381 a prezidat lucrarile Sinodului al II-lea Ecumenic care a combatut erezia celor care negau dumnezeirea Duhului Sfânt. Deci, avem în Sfântul Grigorie Teologul un luptator pentru apararea dreptei credinte, dar si un poet. El este printre primii teologi care a scris poezii crestine de o profunzime teologica deosebita. Şi pentru ca predicile sale despre Sfânta Treime, mai ales cele Cinci cuvântari teologice au devenit foarte cunoscute si apreciate el a fost supranumit Grigorie Teologul, dupa Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul si Teologul”, a mentionat Preafericirea Sa cu privire la Sfântul Grigorie Teologul.Cel mai mare orator sau predicator al Bisericii crestineÎntâistatatorul Bisericii Ortodoxe Române a elogiat si personalitatea celui de-al treilea sfânt cinstit astazi, aratând ca „Sfântul Ioan Gura de Aur a fost cel mai mare orator sau predicator al Bisericii crestine. El nu a fost capadocian ca ceilalti doi sfinti parinti, ci antiohian. A fost vreo 12 ani preot la Antiohia, a tâlcuit Scriptura si a vorbit atât de frumos încât toata lumea îl aprecia. De aceea, împaratul aproape ca l-a fortat sa devina Arhiepiscop al cetatii Constantinopolului. A pastorit nu prea mult pentru ca a combatut patimile bogatilor, mândria, luxul, risipa de bani si îngâmfarea atât de mult încât a criticat si petrecerile Împaratesei Eudoxia, ceea ce a atras mânia acestei Împaratese care a adunat un sinod, l-a trimis în exil, dar sub presiunea credinciosilor a fost readus în Constantinopol. Şi din nou el a criticat toate nedreptatile sociale din timpul sau si pe Împarateasa Eudocia si apoi a fost exilat a doua oara si a murit în exil în anul 407 în ziua de 14 septembrie. Dar pentru ca aceasta este Sarbatoarea Înaltarii Sfintei Cruci ziua lui de pomenire a fost mutata în 13 noiembrie a fiecarui an. Sfântul Ioan Gura de Aur ne-a lasat omilii de o valoare deosebita atât pentru apararea dreptei credinte cât si pentru îndreptarea vietii credinciosilor. El este un teolog profund, dar si un învatator al virtutilor. Mai întâi este un învatator al pocaintei si al îndreptarii, unul care încurajeaza pe om sa se pocaiasca, sa-si schimbe viata si sa se ridice, sa nu ramâna în caderile pacatoase. De aceea a fost si numit dascal al pocaintei. Sfântul Ioan Gura de Aur a scris sau a rostit omilii tâlcuind Sfânta Scriptura. Are omilii la texte din Vechiul Testament, dar mai ales tâlcuirea Evangheliei dupa Matei este cea mai cunoscuta dintre operele sale si tâlcuirile la cele 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel, precum si tâlcuirile la Evanghelia dupa Ioan”.Sfintii Trei Ierarhi au trait în secolul al IV-lea si sunt consemnati în istoria Bisericii ca ocrotitori ai învatamântului teologic si aparatori ai dreptei credinte cu privire la dogma Sfintei Treimi. Pe lânga darul tâlcuirii Sfintelor Scripturi, au detinut si înalta treapta a arhieriei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 399

Id: 37797

Data: Jan 30, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Evanghelia zilei