Patrasul, cu blocurile lui matahaloase, nu lasa sa se intrevada colinele din fundalul terestru, de unde porneste tipsia pe care s-a inaltat asezarea. In schimb tarmul golfului ingaduie slobozenia privirii si mai ales a inchipuirii. Din Psila Alonia (orasul de sus), ochiul poate incerca, sagetand departarile, sa masoare necuprinderea. Panorama Patrasului, strajuita de coline intr-o parte si marginita de mare in alta, nu ai cum o imbratisa decat din turla cea mare a Bisericii Sfantului Andrei, cel dintai chemat dintre Apostolii Mantuitorului si care, in misiunea lui, a ajuns si la Tomis, crestinandu-i pe romani. Catedrala care adaposteste moastele sfantului pare, cu ocrurile, alburile si galbenurile zidurilor, o Acropola langa panzeturile de safir ale marii. Poate fi asemuita cu un somptuos baldachin de forma bazilicala, boltit inlauntrul altei biserici. Istoria catedralei este la, randu-i, spectaculoasa. Tarnosirea din 1994, cand s-au strans la Patras episcopi cata frunza si iarba din toata ortodoxia si din multe alte culte, s-a petrecut la aproape un veac de la punerea pietrei fundamentale. Constructia a inceput in 1908. Proiectul, indraznet, prevedea ridicarea in preajma bisericii vechi, modesta, smerita, silueta de templu gratios, a unei bazilici monumentale, cum nu se mai vazuse in Grecia pana atunci. Licitatia de proiectare fusese castigata de un francez, Robert. Acesta planuise sa zideasca pe malul golfului un asezamant de proportiile Sfintei Sofia de la Constantinopol. Cupola centrala a noii biserici aduce cu cea constantinopolitana. La fel si horirea turlelor mici e inspirata tot din configuratia coperisului Sfintei Sofia. Dar creatorul a ravnit la mai mult, a voit o sinteza originala. A realizat-o, impreunand osmotic si creator elemente de Bizant si Occident, intr-un stil eclectic, putin derutant pentru orientali. Şi-a ingaduit o risipa de marmora rara. Catapeteasma e parca cioplita dintr-un bloc masiv, dar are si o delicatete aerata. Nu inchide, ci mai degraba deschide vederii altarul. Coloanele marmoreene, peretii asijderea, mozaicurile somptuoase, din aur si pietre pretioase tocmite, candelabrele aidoma unor arbori ramurosi talmacesc toate aspiratia unicitatii si a exceptionalei exprimari care i-au animat pe cei mai bogati si rafinati dintre imparatii bizantini, sursa de inspiratie pentru arhitectul francez. Masivitatea, croiala bizantina, imensitatea interioara amintesc de catedralele occidentale. Nu se poate vorbi de severitatea goticului vestic, ci in toata alcatuirea bisericii de la Patras se revarsa caldura si lumina intensa a sudului. Proiectul arhitectului francez a contrariat si chiar a dat nastere unor aprige contestatii. Modificarile ulterioare n-au afectat esenta originara. De ce a durat atata amar de vreme finalizarea edificiului? Pe de o parte, controversele au tinut in loc materializarea constructiei. Dar mai ales costurile exorbitante au fost responsabile pentru aceasta trenare de aproape un secol. Biserica a strans cu greutate banii necesari. Daniile statului grec, altfel generos cu Biserica, n-au fost niciodata indestulatoare. Statul elen s-a confruntat el insusi de-a lungul timpului cu putinatatea resurselor financiare, chiar cu saracia. Sfintirea a fost posibila abia in 1994, atunci cand tara se gasea intr-o perioada de prosperitate. Credinciosii din Patras si din intreaga Elada incepusera sa castige mai bine odata cu intrarea in Uniunea Europeana si au reusit sa adune sumele trebuitoare incheierii lucrarilor. In pofida acestei milostivenii, s-a instituit la Patras si o taxa speciala. Atasati ca toti elinii de biserica lor, ce-i parte a sufletului, locuitorii cetatii au platit-o fara sovaire si asa s-a putut savarsi o dorinta de veacuri, aceea de a pastra moastele Apostolului Andrei intr-un lacas respirand grandoarea celor mai de seama biserici ale Bizantului. Dar si inainte de impresionanta si de neuitata tarnosire, catedrala de la Patras n-a fost pe de-a intregul ispravita. Frescele interioare nu-s toate gata. Absenta lor nu intuneca cu nimic splendoarea de giuvaer a bisericii.Acceptata cu entuziasm, admirata, sau negata vehement, Catedrala Sfantul Apostol Andrei a devenit un simbol. E totodata centrul nucleic al Patrasului. Vesteste de departe, de pe mare ori de pe uscat, prezenta de nava cu toate panzele sus. (Articol publicat in "Ziarul Lumina" din data de 19 iulie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 494

Id: 32596

Data: Jul 19, 2013

Imagine: