Manastirea de la Partos este una din vechile vetre monahale ale Bisericii noastre. A fost o faclie calauzitoare de mult pret in grelele incercari ale inaintasilor nostri si o vatra importanta de lumina spirituala. Pe langa hramul la care pelerinii erau obisnuiti sa vina de multe decenii, Inaltarea Sfintei Cruci, biserica a primit si al doilea hram, Sfantul Ierarh Iosif cel nou de la Partos, cu praznuire in 15 septembrie.Zilele acestea sunt zile de curata bucurie sufleteasca si aleasa inaltare spirituala. La slujbele ce se savarsesc aici, foarte multi pelerini trec pragul manastirii pentru a-si intari credinta si pentru a gasi alinare si sprijin prin intalnirea duhovniceasca cu sfantul ocrotitor al vietilor lor. Cea mai mare minune pe care o savarseste sfantul e convertirea inimilor celor care se apropie cu inima deschisa, sincera si cu multa incredere de taina, care e in cele din urma taina a lui Dumnezeu. Pasii sfantului te conduc la Dumnezeu pentru ca experienta sa e trairea profunda a vietii Celui Preainalt. El e unit cu Dumnezeu, de aceea este si purtator de Dumnezeu.Numele lacasului este astazi cunoscut fiind mai ales legat de chipul plin de binecuvantare si har al Sfantului Ierarh Iosif cel Nou care s-a retras in chiliile manastirii pentru a petrece ultimii ani ai vietii sale pamantesti dupa parasirea scaunului mitropolitan al Timisoarei (1653-1656).Prezenta sfantului aici reprezinta o realitate fundamentala pentru viata duhovniceasca a Partosului dintotdeauna. In anul 1653 se retrage la Partos pentru ultimii ani ai vietii sale pamantesti Sfantul Ierarh Iosif cel Nou, Mitropolitul Timisoarei. Acesta cunoscuse vechea asezare calugareasca de aici inca din timpul slujirii sale chiriarhale de la Timisoara. Chiar in anul ce a precedat retragerea sa a cercetat manastirea cu ocazia hramului de atunci, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, savarsind si o minune: a vindecat in chip minunat cativa paralitici care il asteptau in fata vechii biserici. A trait aici in smerenie si rugaciune neintrerupta inca trei ani, mutandu-se la Domnul in luna august a anului 1656, de praznicul Adormirii Maicii Domnului si fiind inmormantat in biserica veche. Clopotele manastirii, asa cum ne arata viata sa, au batut atunci timp indelungat nefiind trase de mana omeneasca si vestind mutarea la cele vesnice a sfantului. Legatura stransa creata intre sfant si manastirea de la Partos, date fiind atat ultimele evenimente din viata lui, cat si prezenta mormantului sau aici, a adus acestui loc o deosebit de importanta dimensiune duhovniceasca.Marcu Mutiu, unul din cei mai instariti locuitori ai Timisoarei din acele vremuri, ridica in anii 1750-1753 o biserica frumoasa ca recunostinta in urma vindecarii minunate a fiicei sale la mormantul sfantului. In anul 1782, protopopul Jebelului, Ioan Suboni, doneaza manastirii o frumoasa icoana cu Sfantul Ierarh Iosif cel Nou care pana azi strajuieste mormantul ierarhului sfant. Este cea mai veche icoana a ocrotitorului Banatului si un model pentru icoanele viitoare. Ea il reprezinta pe sfant vorbind in rugaciune cu Maica Domnului.Vechea si frumoasa viata calugareasca de aici, reper important al romanilor in vremuri tulburi, se intrerupe brusc in anul 1777, cand, dat fiind contextul delicat al regimului habsburgic de atunci, este decisa inchiderea manastirii, calugarii luand calea exilului, iar averea fiind instrainata. Prezenta din veacul al XVIII-lea a satului cu acelasi nume in jurul manastirii a fost una benefica si salvatoare, intrucat acesta a preluat spatiul sacru, l-a ingrijit si l-a organizat in timp ca parohie. Centrul eparhial din Timisoara s-a ingrijit ca vechea manastire sa fie reactivata, fapt ce s-a petrecut in anul 1944. Au fost asezate atunci aici maicute. In perioada regimului comunist, manastirea s-a desfiintat din nou in 1948 si, prin urmare, viata monahala s-a intrerupt inca o data. In anul 1956, cu ocazia canonizarii Sfantului Iosif cel Nou - alt act de curaj al Bisericii noastre stramosesti in vremuri tulburi! -, moastele acestuia au fost duse la Catedrala mitropolitana a Timisoarei, acolo unde se gasesc si astazi. Dupa o indelungata intrerupere a vietii monahale la Partos, la 6 martie 2008, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, intrunit sub presedintia Inaltpreasfintitului Parinte Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, a hotarat, pe baza propunerii Consiliului eparhial, reinfiintarea vechii manastiri de la Partos ca manastire de calugari, asa cum a fost dintru inceput. De atunci, manastirea se afla intr-un complex proces de refacere, nu doar din punct de vedere duhovnicesc, ci si administrativ, social si cultural. Luand aminte la istoria trecuta si inspirandu-se din ea, vietuitorii de azi invata sa traiasca prezentul privind spre viitor si implinind in fiecare clipa randuiala lui Dumnezeu. Sfintele slujbe se savarsesc zilnic in manastire, iar Liturghia e punctul central cotidian de la care pornesc toate lucrarile si initiativele si la care se intorc iarasi toate. Candelele aprinse pe altare sau pe mormantul sfantului necontenit vegheaza lucrarea.Casa Regina ElisabetaImobilul donat de Regina Elisabeta a Greciei este situat in imediata vecinatate a manastirii si dupa ce a fost retrocedat, in 2011, intrucat a fost confiscat abuziv de regimul comunist, a fost reabilitat si organizat in spatiu care adaposteste biblioteca manastirii si colectia muzeala a acesteia - in 2012. Edificiul a primit numele Casa Regina Elisabeta, iar o placa comemorativa din marmura nemureste gestul nobil al donatoarei.S-au reabilitat interioarele ambelor biserici, s-a refacut gardul vechi si s-a reamenajat incinta, precum si interiorul casei monahale. In imobilul donat de Regina Elisabeta in anul 1944 si care a fost retrocedat manastirii in anul 2011, s-au amenajat colectia muzeala si biblioteca manastireasca, ce numara in prezent peste 6.000 de volume.S-a amenajat de asemenea, cu acordul Primariei Banloc, in cadrul scolii din localitate, o sala de festivitati pentru evenimentele mai solemne. Sunt organizate din timp in timp si conferinte sau intalniri cu teologi, medici, oameni de cultura, tineri, dar si concerte corale, mai ales in preajma sarbatorilor. Sunt organizate si doua proiecte sociale, date fiind nevoile credinciosilor din localitatea a carei viata se impleteste astazi cu cea a manastirii: Bucataria pe roti prin care se asigura de doua ori pe saptamana hrana constand in alimente pentru 15 familii nevoiase apartinatoare satului. In plus, prin apropiatii manastirii se acorda asistenta medicala si sprijin la orice nevoie. Şi Pasi impreuna prin care in fiecare sambata, timp de 3 ore, 17 copii de etnie roma participa la un program spiritual si educativ, program ce urmareste integrarea lor corecta si sanatoasa in Biserica si in societate. Prin tot ceea ce se implineste la Partos se urmareste redarea macar a unei farame din frumusetea si autenticul vietii care altadata se traia aici.Spatiul binecuvantat al Partosului a fost asadar sfintit nu doar de monahii care in decursul atator secole se vor fi nevoit aici, ci mai ales de nevointele si lacrimile celui care azi e ocrotitorul Banatului. De aceea, prezenta lui aici e una sensibila; o prezenta care insa se descopera tot mai mult celui care isi curata inima si isi purifica simtirile straduindu-se sa implineasca in viata sa idealul desavarsirii evanghelice.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Ediția de Banat, din 14 septembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 766

Id: 33805

Data: Sep 14, 2013

Imagine: