Ziua Romanitații Balcanice: Origini și semnificații

Parlamentul României a adoptat, în data de 12 mai 2021, o lege care prevede instituirea, în data de 10 mai, a Zilei Românității Balcanice. A fost astfel reluată o tradiție națională: între 1906 și 1948, în 10 mai se serba și Ziua Românilor din Balcani.

Data evocă ziua de 10 mai 1905, când, la cererea insistentă a României, Sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis la Constantinopol (Istanbulul de azi) o iradea (decret imperial) prin care românii din Imperiul Otoman erau recunoscuți oficial ca minoritate națională.

La acea vreme, Imperiul Otoman cuprindea o bună parte a Peninsulei Balcanice, iar prin decretul sultanului România înregistra un succes diplomatic în favoarea conaționalilor noștri de la sud de Dunăre, vorbitori a două dialecte istorice ale limbii române: megleno-româna și aromâna.

Prin decretul imperial din 10 mai 1905, megleno-românii și aromânii primeau drepturi depline în planul administrației locale, dar și în domeniul educației în limba maternă și al organizării bisericești.

Succesul diplomatic al României s-a datorat Ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său, Gheorghe Derussi.

De atunci și până în 1948, România a susținut exemplar școlile, bisericile și publicațiile în limba aromână și megleno-română din Balcani.

Tot anul trecut, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, evoca lupta civică a românilor din țară și din afara granițelor pentru a obține drepturi pentru românii din Balcani: „libertatea limbii, de libertatea de a avea școli și de a-și crește generațiile următoare în limba maternă, dreptul sfânt de a participa la Sf. Liturghie în limba română în biserici românești”.

Ierarhul a amintit că toate aceste eforturi civice și politice au fost dublate de eforturile financiare ale statului român, care a susținut prin măsuri concrete românitatea din afara granițelor.

„Începând din anul 1864, încă din timpul domniei lui Cuza, statul român a susținut material comunitățile românești din Balcani, din Imperiul Otoman de atunci, construind o mulțime de biserici, de școli românești, și susținând de la bugetul de stat clerul ortodox și învățătorii și profesorii care activau în aceste școli.”

Familie de aromâni din Balcani. Foto: Frații Manakia via Proiectavdela.ro

După destrămarea Imperiului Otoman, populaţia românească din Balcani – vlahi, aromâni, macedo-români, istro-români – a fost nevoită să-și reia lupta pentru recunoașterea acestor drepturi, desfășurată pe fondul naţionalismelor exacerbate apărute în regiune.

„Astăzi se întrevede cu optimism o mișcare de redeșteptare, mai ales culturală, în mediile aromâne, macedo-române, megleno-române, istro-române, atât în Balcani, în România, dar și în diaspora românității balcanice”, a mai remarcat Preasfințitul Părinte Varlaam la un eveniment comemorativ organizat anul trecut la Biserica Mavrogheni.

Bonus

Trei semnificații ale zilei de 10 mai pentru români:

  • 10 Mai 1877 – Ziua Declarării Independenței României față de Imperiul Otoman: Domnitorul Carol I a semnat proclamarea, de către Parlament, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu (9 mai), a Independenței României de sub suzeranitatea otomană
  • 10 Mai 1881 – Ziua Regelui, devenită Ziua Națională a Regalității Române: Încoronarea Regelui Carol I, după ce, în 14 martie 1881, Parlamentul României a decis „înălțarea Principatelor Române la gradul de Regat și a hotărât ziua de 10 mai, care era Ziua Independenței, să fie cea în care să se facă Încoronarea”;
  • 10 Mai 1905 – Ziua Românilor din Balcani (aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români)

Mai multe informații în Biblioteca Culturii Aromâne

Vezi și:

Foto credit: Frații Manakia via Proiectavdela.ro

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 35

Id: 76877

Data: May 11, 2022

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).