Adevaratul chip al Sfantului Voievod Ştefan cel Mare

Pe 2 iulie, romanii il praznuiesc pe Sfantul Voievod Ştefan cel Mare, unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti sfinti din calendarul ortodox roman. Despre actele sale de sfintenie, despre faptele de lupta sau despre rolul pe care l-a jucat in istoria Europei crestine din vremea domniei sale s-au scris mii si mii de pagini. Se cunosc insa mai putine lucruri despre... cum arata Ştefan cel Mare! Abordam aceasta tema facand ample referiri la un extraordinar articol semnat de Inalt Preasfintitul Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, publicat pe site-ul arhiepiscopiei.Ştefan cel Mare este unul dintre sfintii domnitori romani al caror chip a fost pastrat intr-un numar relativ important de reprezentari iconografice. Din acest motiv, preocuparea unor specialisti pentru identificarea celui care il reprezinta cel mai bine este fireasca si obiectiv motivata. Unul dintre cei care au cercetat serios problema a fost episcopul Romanului, carturarul academician Melchisedec Ştefanescu.Chipul lui Ştefan din Evangheliarul de la UmorPe la 1881, cercetand monumentele istorice din nordul Moldovei, Preasfintitul Melchisedec a dat peste Tetraevangheliarul de la Manastirea Humor, din anul 1473. Pe una din filele acestei celebre carti de cult a descoperit o miniatura de o rara frumusete care infatisa pe Maica Domnului cu pruncul Iisus. In partea de jos a miniaturii era redat Ştefan cel Mare, in genunchi, oferindu-i Maicii Domnului, cu piosenie, darul sau de inima: Tetraevangheliarul.Cuprins de emotie, la 13 noiembrie 1881, Preasfintitul Melchisedec isi exprima opinia ca miniatura de pe Tetraevangheliarul de la Humor este 'adevaratul si autenticul portret al marelui Ştefan'. Informatia apare consemnata in 'Analele Academiei Romane', Mem. Sect. Ist, seria a II-a, tom IV, 1881-1882, p. 19.Pana la data respectiva, chipul consacrat al lui Ştefan cel Mare provenea dintr-o litografie fantezista a lui Gheorghe Asachi, executata dupa o pictura din secolul al XVIII-lea, dar mai ales dupa tabloul votiv al bisericii din Badeuti.Ipoteza episcopului explodeaza la academieOpiniile episcopului Melchisedec au dat nastere unei adevarate furtuni in academie. Bogdan Petriceicu Hasdeu a contestat vehement ipoteza la inceput, sfarsind prin a o accepta 'pana la proba plauzibila contrarie'.Dupa acest eveniment, mai multi istorici s-au apucat de treaba si au inceput sa caute chipul marelui domnitor. Printre ei, Gheorghe Bals, Nicolae Iorga, O. Tafrali, Teodora Voinescu, ultima realizand chiar o lucrare in care prezinta portretele lui Ştefan cel Mare in arta epocii sale.Studiile nu au fost usoare, deoarece, pe la 1538, cand sultanul Soliman Magnificul a ocupat Cetatea Sucevei pentru vreo doua luni, turcii au profanat bisericile lui Ştefan cel Mare, scotandu-i acestuia ochii din tabloul votiv, asa cum se observa la bisericile din Arbore, Voronet, Patrauti, 'Sfantul Nicolae' din Radauti si 'Sfantul Nicolae' din Dorohoi.Confirmarea ipotezei, la Curtea de ArgesO inedita confirmare a autenticitatii chipului lui Ştefan cel Mare din Tetraevangheliarul de la Humor vine din... Ţara Romaneasca, de la Biserica Domneasca din Curtea de Arges!Intr-un articol publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Argesului, Inalt Preasfintitul Calinic lanseaza o ipoteza la fel de incitanta ca si cea a academicianului Melchisedec. Iata ce spune Inalt Preasfintia Sa: 'N-as crede ca Ştefan cel Mare n-a vazut Argesul, cu cea mai veche biserica din sud-estul Europei, precum a vazut-o Alexandru cel Bun vizitandu-l pe Mircea cel Batran. Şi cred ca agerului domn nu i-a scapat din privire atitudinea de piosenie a basarabului domn (este vorba de Nicolae Alexandru Basarab, n.n.), ce poate fi vazut de oricine intra in celebra ctitorie domneasca argeseana... Şi apoi, mesterii umblau prin tara mai mult ca noi si aveau ochi sa vada si inima sa lucreze intru buna si sfanta credinta'.Asadar, modul in care este redat Ştefan cel Mare in renumita miniatura este identic cu felul in care este zugravit Basarab I intr-o fresca din Biserica Domneasca de la Curtea de Arges. Aceasta 'coincidenta' este dovada faptului ca adevaratul chip al marelui voievod moldovean este cel redat in Tetraevangheliarul de la Humor.Inalt Preasfintia Sa mai crede ca cele doua portrete ale lui Ştefan, cel din Biserica Voronetului si cel din Tetraevangheliar, nu sunt puse la indoiala, iar cei care le-au zugravit l-au cunoscut personal pe domn, desi distanta intre cele doua picturi este de 20 de ani. Iata cum descrie Arhiepiscopul Argesului si Muscelului acest tulburator portret: 'O figura plina, rotunda, cu fruntea larga, cu sprancene groase, dar frumos arcuite, care strajuiesc ochii albastri, cu nasul drept si subtire, sub care o mustata deasa acopera buza de sus, cu o barba putin voluntara. Acest chip, care exprima seninatate si blandete, tanar in portretul de pe foaia din Evangheliar, mai varstnic in pictura voronetiana, dar viguros in ambele, este incadrat intr-un suvoi de plete blonde, care acopera gatul si umerii asa cum, si astazi, in regiunile de munte, unde portul nostru stramosesc s-a pastrat nealterat, mai poarta batranii satului. Pe cap, voievodul are coroana cu fleuroni, bogat impodobita cu pietre scumpe, imprumutata de inaintasii tarii, poate de Bogdan I, din costumul ceremonial al curtii apusene. Aceeasi coroana cu fleuroni o poarta voievodul si in singurul portret sculptat: in pisania votiva realizata in marmura alba de pe turnul pentru corabii (arsana) de la Manastirea Vatoped! (vezi Ion I. Solcanu, 'Portret in istorie, Manastirea Putna', 2003, pp. 127-128).Manastirea Dobrovat, de langa Iasi, ultima ctitorie a ilustrului domn Ştefan, pastreaza un reusit portret al marelui voievod. In mod sigur, zugravul a putut vedea epitrahilul brodat, care exista la manastire, broderie care arata trasaturile chipului lui Ştefan descrise mai sus… Asa lucreaza Dumnezeu intru sfintii Sai', concluzioneaza Inalt Preasfintitul Arhiepiscop Calinic.Cel mai scurt si smerit testament din lumePersonalitatea celui care, dincolo de chipul sau pastrat pana astazi, a marcat un veac bantuit de cele mai mari primejdii impotriva Bisericii lui Hristos si a neamului romanesc este pusa in evidenta si de testamentul sau, cel mai scurt testament din lume. Iata ce cuprinde acesta: 'Doamne, numai Tu singur stii ce a fost in inima mea. Nici eresurile cele inselatoare, nici focul varstei tineresti n-au putut-o sminti, ci am intarit-o pe piatra care este Insusi Hristos, pe a carui cruce de-a pururi imbratisata la piept tinand, viata mea am inchinat-o, avand nadejde nesmintita printr-insa la Parintele veacurilor, prin care toti vrajmasii am gonit si am infrant'.Sa ne plecam asadar in fata icoanei acestui domn, a carui inima 'nici eresurile... nici focul varstei tineresti n-au putut-o sminti' si sa recunoastem ca-si merita locul in randul sfintilor, pentru ca 'orice am judeca noi, pamantenii, ramane tot dupa cum este voia lui Dumnezeu!', asa cum bine graieste Inalt Preasfintitul Calinic. (Articol publicat in Ziarul Lumina , Editia din data de 2 iulie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 742

Id: 14896

Data: Jul 2, 2011

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).