Colindul este o prelungire in istorie a cantului vesniciei, a doxologiei angelice (Lc. 2, 13-14), prin aceasta colindul fiind o parte a revelatiei facute lumii prin ingeri. La indemnul ingerilor, pastorii se imbarbateaza unii pe altii ca sa mearga sa vada aceasta minune. Aidoma se intampla si cu noi in aceasta noapte prealuminata: ne indemnam unii pe altii sa mergem in pestera-Biserica si sa-L vedem pe Hristos Mesia chip luminos. Celelalte vestiri sunt elemente condescendente ce survin incadrarii evenimentului Nasterii minunate in ciclul istoriei mantuirii: unele sunt afirmari imnice de factura dogmatica sau morala menite sa jaloneze sfatuitor inteleptirea noastra cea dupa Hristos, altele sunt recircumscrieri liturgice ale structurarilor culturale spre a se genera in creatie re-nasterea si cresterea ei in chipul cel dintai. Acum v-as propune sa meditam impreuna la acest mare eveniment din perspectiva liturgicului astazi si din perspectiva morfi-ului chip.Era o noapte intunecoasa si rece, pastorii stateau langa foc pazind turmele lor, jos in valea de la Bet Sahur. Deodata se revarsa peste ei o lumina mare/ca lumina cea de soare si glas de inger se aude cantand: Slava intru cei de sus, lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire! (Lc. 2, 14), ce minunatie! Ce bucurie mare, care va fi pentru tot poporul (Lc. 2, 10), oare cand va fi aceasta? Astazi, adica atunci, atunci cand L-au aflat in iesle infasat pastorii, si astazi pentru noi, cand Il gasim infasat in inimile noastre. Caci aceasta este taina Craciunului: Cel necuprins Se imbraca in a mea framantatura. Daca oamenii nu s-au suit la cer, Cerul s-a pogorat la oameni si s-a salasluit intru noi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire (Rom. 1, 20). Şi El se pogoara, se pogoara tot mereu, spune colindul, si v-aduc pe Dumnezeu, Dumnezeul care paseste ca un Parinte langa odihna fiului sau pentru ca sa se bucure din straluminarea chipului lui. Cand? Atunci si astazi. Caci asa ne spune Sfantul Roman Melodul: Fecioara astazi, pe cel mai presus de fiinta naste.., iar astazi nu are sens cronologic, fiind la secole de momentul insusi al Nasterii, ci un sens spiritual, ritual, atemporal, prin aceea ca retrairea, aducerea aminte de vremea aceea se petrece ca reactualizare, ca o contemporaneizare a noastra cu minunea aceea deoarece ei vin tot mereu si v-aduc pe Dumnezeu, pe Dumnezeu adevarat/Soare-n raze luminat. Este momentul intaririi credintei noastre zamislite din auzirea cuvantului Fecioara va lua in pantece si va naste fiu,…, Imanuel - ce se talcuieste cu noi este Dumnezeu (Is. 7, 14). Iar intarirea credintei zicem pentru ca acum dobandim incredintare ca, daca tot ceea ce s-a vestit atunci, acum, cand se umplu vremile, se implineste. Caci pentru noi, Cel fara de inceput Se face Prunc, preschimband prin Duhul pamantul patimitor in scaun dumnezeiesc: Caci mitrasul tau scaun l-ai facut si pantecele tau mai desfatat decat cerurile l-a lucrat. Iar lucrarea aceasta nu este alta decat acea umbrire minunata a Duhului prin care Fecioara l-a primit pe Cel far’ de-nceput, cum au spus proorocii. Şi noi, fratilor, putem sa primim Duhul. Ascultati-l pe marele Pavel intreband: Ati primit Duhul? Şi raspundeti-i: Da, l-am primit in Botez! Atunci fiti partasi nasterii lui Hristos in lume dand slava Lui, inmultind pacea si consensualizand vointa voastra cu cea divina si atunci toti vor cunoaste ca este cu noi Dumnezeu, ca al Lui neam suntem, ca despre noi ziceau ingerii pastorilor: Va fi mare bucurie la tot poporul. Şi El este acum la usa ta, colinda cerul si pamantul asa cum zice marele Atanasie: Caci Cuvantul Se intinde pe Sine pretutindeni: si sus, si jos, si in adancime si in inaltime. Sus, in zidire; jos, in intrupare; in adancime, in iad; in largime, in lume; toate le umple de cunostinta Sa… a nimicit moartea si ne-a reinnoit, dar pe de alta parte fiind nearatat si nevazut. Imbarbatati-va, asadar, marturisindu-va credinta unii altora si indemnandu-va sa veniti ca sa vedeti mare minune cum Fiul lui Dumnezeu, fiu Fecioarei se face pentru ca toti sa devenim fiii Tatalui Meu, ai parintelui ce paseste incetisor ca sa-si vada prin Fiul chipul cel zidit din nou intarit, din nou umplut de stralucire. Şi iarasi sa ne indemnam a fi chip luminos, chip ce intru toate faptuirile sale umbla ca ziua si nu in ascunderea intunericului, intorcandu-i Lui chipul si cantandu-i nasterea Domnului nost’/mare bucurie’o fost, adica reasezand intre noi dialogul aratarii chipurilor ca si chip din Chipul cel vesnic al Treimii. Acest dialog insemnand: inmultiti vorbirea cu Dumnezeu si in cantari duhovnicesti intre voi si atunci vine, vine iarasi Hristos pe acest pamant pentru ca intru nasterea Sa din veci sa intelegem dumnezeirea, in nasterea din Fecioara sa traim neparasirea si daruirea, iar intru nasterea din morti sa dobandim nadejdea cea nepieritoare ca toti inviem daca ne re-innoim intru Nasterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru… lumina cunostintei ce sfarama idolii acestui veac pentru ca ingerii sa ne calauzeasca mereu si mereu spre pestera Betleemului celui primitor de Hristos. Traind in chipul Lui, chipul din noi straluceste cu putere spunand: astazi s-a nascut Hristos/ Mesia chip luminos/ laudati si cantati/ si va bucurati inspre folosinta si mantuirea tuturor.Atunci au cantat odat’ ingerii pastorilor, insa pentru noi, fratilor, canta mereu colindul clopotelor si ne cheama sa ne imbarbatam si sa mergem acolo unde se naste mereu si mereu Hristos si unde calatoreste cu noi ca sa putem trece dincolo de Golgota pentru ca sa facem din pamantul fapturii noastre pestera a Nasterii Sale. Acolo ni se da noua ca samanta a vesniciei Euharistia, rodul pomului vietii, cel nascut in timp din Fecioara si in veci din Tatal, minune peste a noastra stire, dar luminata intru a Sa traire si pregustare in noi a vesnicei a Tatalui fericire. Imbratisati-va unii pe altii in sarutarea pacii si cantati-va unii altora ca Nasterea lui Hristos sa ne fie de folos. Sarbatori fericite si pline de binecuvantare! (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 25 decembrie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 988

Id: 27132

Data: Dec 25, 2012

Imagine: