Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a recepționat joi lucrările de reabilitare realizate din fonduri europene la Palatul Cultural din Sighetu Marmaţiei. Clădirea, care a avut o istorie zbuciumată, fiind cândva prima reședință eparhială, a fost transformată în Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” și va fi redată circuitului cultural în a doua jumătate a acestui an.

Proiectul de reabilitare, realizat de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului în parteneriat cu Primăria Sighetu Marmaţiei, a fost demarat în Anul Centenar al Marii Uniri la inițiativa Preasfinţitul Părinte Iustin. Comisia de recepţie a constatat că rezultatul poate fi considerat un model de bună practică în domeniul conservării și reabilitării clădirilor cu destinație culturală.

„Se poate vedea că proiectul acesta, care a avut o valoare de patru milioane şi jumătate de euro, a fost fructificat în cel mai înalt grad. Lucrările, care sunt de o calitate superioară, aş spune eu nobile, şi care explică de ce se numeşte acest imobil Palat, dau măsura restaurării şi frumuseţii acestui monument, care devine, pentru municipiul Sighetu Marmaţiei, pentru judeţ, pentru regiune, o clădire de referinţă”, a spus părintele episcop.

„Clădirea, care are 110 ani vechime şi 84 de ani de când a fost dată ca reşedinţă episcopală pe vecie Episcopiei Maramureşului, are o valoare istorică deosebită”, a mai spus ierarhul.

„După Palatul Patriarhal, cred că este cel mai important obiectiv cultural reabilitat în ultimii ani în Patriarhie, astfel încât municipalitatea, cetăţenii din Sighetu Marmaţiei, din judeţul Maramureş vor beneficia de un astfel de edificiu pentru activităţi cultural-pastorale, sociale şi religioase”, a declarat Părintele Bogdănel Gavra, manager de proiect.

„Deja ne gândim la alte obiective culturale din arealul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, care să intre în reabilitare pe noi viitoare axe de finanţare şi să redăm obiective istorice, culturale comunităţilor acolo unde ele se află într-o stare de degradare avansată.”

„Aici vom avea parte de un adevărat fenomen cultural-istoric şi, nu în ultimul rând, religios, care nu poate să fie decât un semn de bun augur pentru noi, ca şi comunitate, pentru cei care vor accesa această locaţie, în care se vor întâmpla evenimente cultural-istorice de înaltă ţinută”, a afirmat și Oniţa-Ivaşcu Maria-Daniela, viceprimarul din Sighetu Marmaţiei.

Au fost reabilitate învelitoarele șarpantei și asterelei, a fost înlocuită învelitoarea din tablă prepatinată, au fost restaurate balustradele, înlocuite tâmplăriile, instalațiile sanitare și electrice, au fost realizate mozaicurile Deisis şi cu Maica Domnului și s-au făcut vitralii la etajele I și II.

Ing. Mircea Leţiu, managerul antreprenoriatului general, a declarat la recepție că reabilitarea a scos la iveală nevoie de restaurare neincluse în proiect, cum ar fi piatra de la fațada principală sau picturile din perioada 1937-1948, când clădirea a funcționat ca sediu al Episcopiei.

Arhitect Guttmann Szobolcsi, şef proiect complex, atestat de Ministerul Culturii, a declarat că „surpriza a fost în sala de spectacole, în care s-a găsit inclusiv pictură nu numai decorativă, ci şi din perioada când a funcţionat ca şi capelă, deci Sfinţi şi de o manieră care, după restaurare, vedem că reface cumva atmosfera sălii mari, care devine una fastuoasă”.

„Prin ce s-a făcut, clădirea ajunge un reper de restaurare şi asta este important astăzi în ţară, fiindcă, din păcate, din bugetul naţional avem prea puţine exemple de acest gen”, a adăugat arhitectul.

Fiecare sală a primit un nume. La primul nivel sunt nume de voievozi, la al doilea sunt nume de ierarhi care au păstorit în Maramureş, iar la al treilea nivel sunt nume de oameni de cultură.

Palatul cuprinde o sală cu cabine pentru translatori, săli de expoziție și un muzeu, unde se vor organiza activități în parteneriat cu alte instituții. Primele obiecte de artă care vor fi expuse la inaugurarea din această vară vor fi cărți vechi, primul iconostas din capela palatului, iar o sală va fi dedicată istoriei imobilului, cuprinzând tâmplărie ve­che, teracotă, poze și filmări din timpul lucrărilor.

Palatul, care se află pe lista monumentelor istorice, datează de la începutul secolului XX și a fost prima construcție din Imperiul Austro-Ungar la care s-a folosit beton armat.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 346

Id: 76651

Data: Apr 4, 2022

Imagine: