Sfanta Spovedanie si Sfanta impartasanie – Taine ale invierii sufletului din moartea spirituala

Cuvântul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea lucrarilor Conferintei pastoral-misionare de primavara din Arhiepiscopia Bucurestilor, luni, 26 mai 2014:Anul 2014 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Împartasanii), precum si Anul Comemorativ al Sfintilor Martiri Brâncoveni, consemnând astfel împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirica. Totodata, în cadrul hotarârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la Anul 2014, s-a decis ca tema Conferintei pastoral-misionare semestriale de primavara sa fie consacrata Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Împartasanii) în Patriarhia Româna.Sfânta Taina a Spovedaniei si Sfânta Taina a Împartasaniei se afla, astfel, în centrul atentiei noastre, atât sub aspect biblico-patristic, cât si dogmatic-moral, liturgic si pastoral. Însemnatatea acestora pentru viata Bisericii în general si viata fiecarui crestin în parte este una deosebita, deoarece, prin Sfânta Taina a Spovedaniei, ne marturisim pacatele si primim iertarea lor, iar prin hranirea cu Sfânta Taina a Euharistiei, „Pâinea vietii schimba, preface si umple de viata pe cel ce se împartaseste”, dupa cum spune Sfântul Nicolae Cabasila. 1În Sfânta Scriptura, pocainta sau marturisirea pacatelor este o lucrare de înnoire a vietii spirituale, exemple binecunoscute de pocainta din Vechiul Testament fiind pocainta regelui David si a regelui Manase, iar în Noul Testament, Mântuitorul Iisus Hristos, luminatorul si vindecatorul sufletelor, primeste cu milostivire pocainta sincera a tuturor celor care îsi recunosc pacatele, zicând: „Mare bucurie se face în cer pentru un pacatos care se pocaieste” (Luca 15, 7). Exemple de pocainta si de primire a iertarii pacatelor sunt mai ales femeia desfrânata, care I-a uns picioarele cu mir si le-a sters cu parul capului ei (cf. Luca 7, 36-50), sau iertarea pacatelor data slabanogului din Capernaum (cf. Marcu 2, 2-12), sau a tâlharului de pe cruce (cf. Luca 23, 42). De altfel, la începutul misiunii Sale de propovaduire a Evangheliei mântuirii, Domnul Iisus Hristos cheama oamenii la pocainta, zicând: „Pocaiti-va, ca s-a apropiat împaratia Cerurilor!” (Matei 4,17). Astfel, El arata în mod clar importanta recunoasterii pacatelor savârsite de fiecare om si cautarea iertarii si izbavirii de acestea prin Sfânta Taina a marturisirii si iertarii pacatelor. Dupa învierea Sa din morti, Domnul Hristos Se arata ucenicilor Sai si le spune: „Luati Duh Sfânt; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute” (Ioan 20, 23), daruindu-le astfel harul iertator, vindecator si mântuitor al Duhului Sfânt, ca sa îi ajute si sa îi calauzeasca în lucrarea lor sfânta de curatire de pacate si de crestere duhovniceasca a oamenilor, spre a dobândi mântuirea si viata vesnica.În ceea ce priveste Sfânta Taina a Euharistiei, aceasta este prefigurata adesea în Vechiul Testament, ca de pilda jertfa de pâine si vin a lui Melchisedec (cf. Facere 14, 8), mielul pascal (cf. Iesirea 12,1-13), mana din pustie (cf. Iesirea 16, 4) si jertfa lui Moise (cf. Iesirea 24, 8-11). În Noul Testament, vorbind despre Taina Împartasirii cu El, Domnul Iisus Hristos le spune direct ucenicilor Sai: „Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti mânca trupul Fiului Omului si nu veti bea sângele Lui, nu veti avea viata în voi. Cel ce manânca trupul Meu si bea sângele Meu are viata vesnica si Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Caci trupul Meu este adevarata mâncare, iar sângele Meu, adevarata bautura. Cel ce manânca trupul Meu si bea sângele Meu ramâne întru Mine si Eu întru el. Precum M-a trimis pe Mine Tatal cel viu si Eu viez pentru Tatal, si cel ce Ma manânca pe Mine va trai prin Mine. Aceasta este Pâinea Care S-a pogorât din cer, nu precum au mâncat parintii vostri mana si au murit. Cel ce manânca aceasta Pâine va trai în veac” (Ioan 6, 53-58). Prin momentul solemn al Cinei de Taina, savârsita înainte de Patimirea Sa cea mântuitoare si de Învierea Sa cea preaslavita, Hristos Domnul a instituit Sfânta Euharistie (cf. Matei 26, 26-28), oferind astfel modalitatea hranirii permanente a crestinilor cu Trupul si Sângele Sau, pentru a se împartasi de viata Lui divino-umana vesnica. Asa cum observa în acest sens parintele Dumitru Staniloae: „Cei facuti de Dumnezeu nu pot avea viata si nu pot spori în ea decât din El, ca sursa a vietii. De aceea, Dumnezeu îi naste din nou (prin Botez n.n.). Dar Dumnezeu nu-i poate lasa pe cei nascuti din El fara sa-i hraneasca cu viata din Sine. Daca unele mame, dupa ce au nascut un copil, îl dau altei femei sa-l alapteze din trupul lor, caci în definitiv sângele lor nu este mai bun ca al acelora, Dumnezeu, dupa ce a constatat ca oamenii nu pot dura etern fara viata din El, îi hraneste El însusi cu viata Sa, pentru ca sa sporeasca în viata si sa ramâna etern în ea”. 2În lumea profund secularizata a zilelor noastre, Sfânta Taina a Spovedaniei si Sfânta Taina a Împartasaniei nu mai sunt traite intens ca izvoare de lumina si viata vesnica, iar acest fapt se datoreaza, în special, îndepartarii omului contemporan de valorile credintei, ale rugaciunii si ale lucrarii faptelor bune ca expresii ale unirii tot mai intense a omului cu Dumnezeu. În acest sens, parintele Alexander Schmemann spune: „Atunci când vedem lumea ca un scop în sine, totul capata o valoare în sine si, prin urmare, pierde orice valoare, pentru ca doar în Dumnezeu se gaseste întelesul (valoarea) a toate, si lumea este plina de sens doar atunci când ea este «sacrament» al prezentei lui Dumnezeu (în ea). Lucrurile tratate doar ca lucruri în sine se distrug pe ele însele, pentru ca doar în Dumnezeu au ele viata”. 3Prin Sfintele Taine ale Spovedaniei si Împartasaniei ne apropiem de Hristos si învatam sa traim si sa crestem duhovniceste întru El, deoarece, asa cum spune Sfântul Nicolae Cabasila: „legatura cu Hristos este adevarata noastra viata, caci ajungem sa fim „madulare” si fii ai Lui împartasindu-ne din Trupul, din Sângele si Duhul Sau. Ea ne leaga viata de Dumnezeu mai strâns decât ar reusi doar stradaniile noastre, ba chiar mai strâns decât ceea ce avem din însasi firea noastra, fiindca Hristos este mai înrudit cu noi decât sunt chiar parintii nostri trupesti”. 4De fapt, când ne împartasim cu Sfânta Euharistie, viata sfânta a lui Hristos Cel rastignit si înviat sfinteste viata noastra, daruindu-i arvuna învierii si îndreptând-o spre viata cereasca si fericirea vesnica din Împaratia Preasfintei Treimi, care este „dreptate, pace si bucurie în Duhul Sfânt” - dupa cum spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 14,17).De aceea, Sfânta Euharistie este izvor de sanatate si sfintire, de pace si bucurie, dar si izvor de iubire jertfelnica si de putere spirituala, ca ajutor pentru a lupta împotriva patimilor egoiste, a duhurilor rele, a nedreptatilor si a necazurilor din lume.Însa, pentru a simti puterea spirituala a Sfintei Liturghii Euharistice, este nevoie de pregatire corespunzatoare, de multa rugaciune si de trezvie permanenta duhovniceasca, deoarece numai prin acestea se evita superficialitatea, rutina si ritualismul formalist în raport cu Sfânta Împartasanie. În acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spunea credinciosilor ca nu recomanda nici împartasirea deasa, nici împartasirea rara, ci împartasirea cu pregatire.În Arhiepiscopia Bucurestilor, multiplele aspecte continute în tema Conferintei pastoral-misionare de primavara sunt aprofundate de sase parinti slujitori ai Sfântului Altar si dascali de teologie. Referatele pregatite de PC. Preot Lector Gheorghe Holbea, „Spovedania ca Taina a Bisericii si ca act de renastere spirituala”; PC. Preot Profesor Nicolae Motoc, „Taina Spovedaniei sub aspect dogmatic-moral si liturgic”; PC. Preot Profesor Niculae Andrei, „Inovatii si încalcari ale normelor liturgice si canonice privind Taina Spovedaniei”; PC. Preot Profesor Ionut Barbulescu, „Taina Sfintei împartasanii sub aspect liturgic”; PC. Preot Lector Aurel Mihai, „Sfânta împartasanie ca Taina, ca jertfa si ca actualizare a Jertfei de pe Cruce”; PC. Preot Asistent Silviu Tudose, „Inovatii si abateri de la normele liturgice, canonice si pastorale privind Taina împartasaniei”, constituie contributii importante care prezinta într-un mod exact învatatura de credinta crestin-ortodoxa.În acest sens, binecuvântam deschiderea lucrarilor Conferintei pastoral-misionare de primavara din Arhiepiscopia Bucurestilor si ne rugam ca lucrarea calauzitoare a Duhului Sfânt sa lumineze pe toti cei prezenti, pentru a-i întari în lucrarea lor pastorala si misionara de vestitori ai bucuriei pe care o aduce credinciosilor unirea lor cu Hristos prin Sfintele Taine ale Bisericii.† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe RomâneNote:1. Sf. Nicolae Cabasila, „Despre viata în Hristos”, cap. IV, trad. Pr. Teodor Bodogae, Bucuresti, Ed. Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, 2009, p. 129.2. Pr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. III, Bucuresti, Ed. Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 2010, p. 97.3. Pr. Alexander Schmemann, „Pentru viata lumii. Sfintele Taine si Ortodoxia”, Editura BASILICA, Bucuresti, 2012, p. 20.4. Sf. Nicolae Cabasila, op. cit., cap. IV, p. 145.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 560

Id: 40947

Data: May 26, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Evanghelia zilei