Marele istoric Nicolae Iorga afirma ca 'putine nume sunt asa de populare in Ardealul romanesc ca al lui Şaguna. Chipul lui e in mintea tuturora si-n constiinta generala a intrat faptul definitiv ca acest maiestuos batran a fost, de pe scaunul sau de arhiereu, un carmuitor de oameni si un indreptator al vremurilor'. Din toamna acestui an, Sfantul Sinod a hotarat canonizarea celui ce a fost considerat 'Mesia ardelenilor' - mitropolitul Andrei Şaguna. El a ramas in constiinta romanilor de peste munti ca unul dintre cei care si-au inchinat intreaga viata altarului si poporului. La cunoscutele calitati si lucrari implinite de marele ierarh s-au adaugat virtutile crestinesti si implinirea vocatiei sale sacerdotale si misionar pastorale, dublate toate de o smerenie sfanta.Despre mitropolitul Andrei Şaguna s-a scris mult. Multi au accentuat latura sa religioasa, altii culturala sau pe cea politica. Marele istoric Nicolae Iorga afirma ca 'putine nume sunt asa de populare in Ardealul romanesc ca al lui Şaguna. Chipul lui, cu ochii strabatatori si larga barba rasfirata, e in mintea tuturora si-n constiinta generala a intrat faptul definitiv ca acest maiestuos batran a fost, de pe scaunul sau de arhiereu, un carmuitor de oameni si un indreptator al vremurilor'.Marele mitropolit Andrei Şaguna a ramas in constiinta romanilor ardeleni ca unul dintre cei care si-au inchinat intreaga viata altarului si poporului. A trait in vremuri tulburi, cand Transilvania era sub stapanirea imparatului de la Viena. A fost om al istoriei. Atat fila bisericeasca nationala, cat si politica nu se pot scrie fara amintirea lui. 'Istoria mitropolitului Andrei Şaguna este aproape istoria poporului roman insusi', afirma biograful sau Nicolae Popea si 'asa de strans viata lui e legata de viata poporului roman, asa de tare aceste doua se contesusera intr-una'.A venit la Sibiu si a gasit o episcopie reinfiintata in anul 1761 si care si-a desfasurat in conditii grele activitatea, avand de luptat cu asupririle ce veneau din partea Curtii imperiale din Viena. Tocmai poate din acest motiv 'se ceruse un spirit gigantic si o vointa neinduplecata pentru ca sa o regenereze. O adevarata providenta a fost aceea care-l trimisese pe Andreiu baron de Şaguna', sublinia George Baritiu.Andrei Şaguna cel 'incepator a toate'In pagini memorabile, vrednicul sau urmas in scaunul de mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului - Antonie Plamadeala - scria: 'Momentul Şaguna in istoria Bisericii si in destinul Transilvaniei se inscrie ca un moment de rascruce pe o intindere de mai mult de un sfert de veac (1846-1873). Un sfert de veac mereu in dilatare pentru ca Şaguna a initiat si a trasat orientari noi pentru Biserica Ortodoxa a vremii lui, dar binefacerile lor se resimt peste veacuri. Valorile fac istorie si cariere fara limite. Ele antreneaza in lucrarea lor mai multe generatii si sunt ca pomii: infloresc si reinfloresc, dau fructe intr-un an si in anii urmatori intr-un perpetuum care capata caracter de act genezic, fiecare sfarsit dovedindu-se parelnic, caci se transforma intr-un nou inceput. Activitatea lui Şaguna e una de temelie. Pe o astfel de temelie se pot reface ziduri, se pot rectitori institutii, in pas cu vremea si cu cerintele ei, fara a se lua totul de la inceput. Asa traditiile nu impiedica dezvoltarea, iar dezvoltarea, care e in firea lumii, nu omoara traditiile. Starea de continuitate si cea de innoire sunt o mergere fireasca inainte mana in mana. In cazul nostru, chiar daca societatea e intr-o continua evolutie, ea ramane asezata pe permanente care dau unitate unui neam si istoriei sale. Cineva a spus despre Şaguna ca a fost 'incepatorul a toate' si a fost asa. El a dat consistenta si o noua constiinta la tot ceea ce trebuia scos din rutina si trezit din somnul care uneori exprima oboseli nascute din suferinte si din prea multa asteptare. Şaguna a fost un dangat de clopot urias care a trezit din amortire constiinte si destine, a redat sperante si vigoare, a pus plugul in brazda si a destelenit ceea ce ameninta sa devina o parloaga. Ani si ani, ca intr-un cosmar secular, ajuns sa numere optsprezece secole in care i s-au pandit limba si credinta, elemente de identitate, Transilvania si transilvanenii au rezistat. Şi cand puterile pareau sa se apropie de sfarsit a venit Şaguna'.Providenta nu se lasa supusa la vot!Murind episcopul Vasile Moga, Şaguna a fost numit vicar general al eparhiei vacante. A venit in Transilvania, la Sibiu, 'dintr-un spatiu de dincolo de hotarele care i-a adunat pe romani pe un pamant care le-a fost harazit lor de Dumnezeu. Dar constiintele romanesti nu sunt determinate numai de granite. Iata, ele se pot naste oriunde exista samanta romaneasca. Putea sa fie un om mare, un om deosebit si in spatiul in care s-a nascut, intre alte natiuni. A si dovedit-o. Acolo a ajuns la inaltimi care l-au impus a fi vrednic de a fi trimis intre cei de un neam cu el, in Transilvania. Dumnezeu l-a trimis. A fost un moment in care Dumnezeu si-a aruncat o privire anume asupra Transilvaniei'. Şi nu a incetat sa vegheze acest pamant! In urma demersurilor vicarului Şaguna, Curtea de la Viena a admis sa se faca alegerea unui nou episcop. 'Formalitatile urmau sa se faca pe pamant.' La data de 2 decembrie 1847 s-a intrunit sinodul electoral la Turda. 'Atunci, deodata, afirma mitropolitul Antonie, s-au trezit stapanii lumii, cum sunt numiti printr-o metafora stapanitorii lumesti, sensibili adesea la momeli de codite negre, si au inceput sa-l refuze pe Şaguna.' Ioan Moga obtinuse 33 de voturi, Moise Fulea 31 de voturi si Andrei Şaguna 27 de voturi. 'Din trei candidati el a iesit din vointa electoratului dirijat, al treilea. Dar ceea ce se hotarase Sus nu mai putea fi modificat. Providenta nu se lasa supusa la vot. Şi a fost ales Şaguna. Era dreptul imparatului de a alege pe unul din trei, indiferent de numarul voturilor. In 'constitutia' Providentei sunt prevazute si situatii in care Providenta sa fie factor de selectie si de decizie, chiar daca acest lucru pare a fi de competenta unui stapanitor lumesc.'Om providential, inzestrat cu intuitie, inteligenta si un nivel elevat de cultura, l-a rugat pe Dumnezeu in cuvantarea sa cu prilejul hirotonirii: 'Tu Doamne stii, ca spre scopul meu a alerga doresc: pre romanii transilvaneni din adancul lor somn sa-i destept, si cu voie catre tot ce e adevarat, placut si bun sa-i trag! Tu Doamne apara-ma cu puternicul tau scut! Tu indulceste-mi in ceasul mortii fructurile amarelor mele osteneli. Amin'. Era si o declaratie-program, ea dovedind ca stia unde merge si ce avea de facut.Dupa ce a fost hirotonit, chiar un unit ca Timotei Cipariu a scris: 'Virtutile acestui barbat roman... nici inamicii nu i le-ar putea nega'. Ca si cum ar fi fost o stea a sperantei romanilor, precum steaua magilor, acestea s-au recunoscut inca de la inceputul activitatii lui.'Cea mai bine si canonic organizata Biserica Ortodoxa din intreaga lume'Cel dintai gand a lui Şaguna a fost reinfiintarea Mitropoliei romane din Transilvania ce a fost desfiintata de regimul habsburgic in 1701. De multe ori mitropolitul spunea: 'Sa-mi credeti fratilor! Ca adeseori m-am rugat lui Dumnezeu pentru mantuirea bisericii noastre de sub apasarile cele nedrepte, si am suspinat dupa ajutorul cel de Sus, zicand cu proorocul: Doamne! Doamne, cel ce pasti pre Israel, cela ce ai povatuit pre Iosif, si sezi pre Heruvimi, arata-te, si desteapta puterea ta, si vina, ca sa ne mantuiesti pre noi! Au doara hrani-ne-vei pre noi si spre viitor cu paine de lacrimi? Şi ne vei adapa cu lacrimi peste masura?...' Memoriile repetate si audientele la Curtea imperiala din Viena au inlesnit hotararea autoritatilor de a reinfiinta la Sibiu, in 1864, mitropolia. Se anula astfel administrativ pozitia defavorizata a Bisericii Ortodoxe Romane comparativ cu bisericile celorlalte confesiuni, se elibera Biserica romana de sub tutela Bisericii sarbe si putea sa-si implineasca rostul pastoral si de misionarism cultural. Astfel, Şaguna a fost cel dintai pastor al acestei mitropolii care isi datoreaza independenta, organizarea si indrumarea spre stralucire stradaniilor nebiruite, energiei si intelepciunii marelui arhiereu.Daniil Popovici Barcianu, recunoscand activitatea marelui arhiereu, a rostit cu prilejul comemorarii a 24 de ani de la trecerea lui in lumea vesnica: 'Daca Şaguna nimic altceva n-ar fi facut decat sa reinfiinteze Mitropolia istorica a romanilor din Transilvania si Ungaria si ar fi de ajuns ca nemuritor sa-i ramana numele printre noi'.La 14 septembrie 1868, la propunerea si pe textul sau, Congresul National Bisericesc aproba Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Prin acesta se puneau in vedere trei principii: autonomia bisericeasca, principiul constitutional si principiul participarii mirenilor la administrarea chestiunilor scolare si fundationale ale Bisericii in raportul numeric de 2/3 fata de 1/3 din cler.Insusi mitropolitul Andrei cu bucurie rostea rolul important pe care il au laicii in buna functionare a Bisericii si respectul pe care Mitropolia din Sibiu il datoreaza acestora: 'Mitropolia noastra poate sa zica, in urma Statutului Organic, clerului si poporului sau credincios: nu mai sunteti straini si nemernici, ci concetateni cu sfintii si de aproape ai lui Dumnezeu, ziditi fiind pe temelia apostolilor si a profetilor... Nu cunosc si nu stiu nici o parte a Bisericii noastre Ecumenice, care, ca mitropolia noastra, in sensul Statutului sau Organic, ar inalta pe clerul si poporul sau credincios la acea demnitate individuala si sociala ca sa poata zice: Toti suntem impreuna lucratori ai lui Dumnezeu, toti suntem zidirea lui si casa lui, si Duhul lui Dumnezeu locuieste intru noi; si de va strica cineva casa lui Dumnezeu, il va strica si Dumnezeu pe acela, caci casa lui Dumnezeu este sfanta, care sunteti voi...' Prin aceasta, pr. conf. dr. Irimie Marga de la Facultatea de Teologie din Sibiu afirma ca 'Biserica Ortodoxa din Transilvania a devenit cea mai bine si canonic organizata Biserica Ortodoxa din intreaga lume, asigurand intreaga autonomie, libertate si respectarea sinodalitatii depline, datorita unei constitutii bisericesti prin care vechile canoane au fost reinterpretate conform cu spiritul vremurilor moderne'. Iar renumitul istoric Mircea Pacurariu in volumul Carturari sibieni de altadata spunea despre Şaguna ca este 'cel mai de seama legiuitor si organizator bisericesc din intreaga Ortodoxie'.Nu a renuntat niciodata la ceea ce i se cuvenea lui insusi si poporului sauŞaguna a fost activ in toate domeniile, nu a cedat nicicand in fata piedicilor, oricat de mari ar fi fost, nu s-a resemnat in fata nici unei infrangeri momentane. Lucian Blaga vorbea de un 'activism sagunian' pe care l-a explicat astfel: 'Şaguna n-a trait pentru a gandi, nici nu a gandit pentru a gandi; el obisnuia sa gandeasca numai in vederea actiunii... El avea geniul initiativelor. Gata sa se aseze in fruntea oricarei miscari, de pe urma careia spera un nou spor al sufletului, un adaos al vietii romanesti. N-a existat nici un domeniu al vietii politice care sa-l fi respins: intemeia scoli primare la sate, licee, seminarii; participa la examene, scria carti didactice, cateodata si carti de mari pretentii. A infiintat o tipografie si o gazeta. Lua parte la senatul imperial din capitala imparatiei si devenea adesea omul zilei prin discutiile ce le avea acolo. Calm si neinfricat, el nu mergea fata de nimenea asa de departe cu respectul ca sa renunte din timiditate la ceea ce i se cuvenea lui insusi si poporului sau. Dupa straduinti mereu repetate, dupa cereri mereu strigate, dupa lupte si peripetii de necrezut, dupa succese mereu zadarnicite, Şaguna a vazut in cele din urma cu ochii trupesti in fata sa triumful: poporul romanesc din Ardeal a fost recunoscut ca natiune egal indreptatita cel putin teoretic in toate privintele'.Trebuie sa subliniem faptul ca la doar cateva zile dupa hirotonia sa intru arhiereu, merge la Blaj si prezideaza impreuna cu episcopul greco-catolic Lemeny Adunarea de pe Campia Libertatii. I se incredinteaza Petitiunea Nationala ca sa o inmaneze imparatului de la Viena, Francisc Iosif I. Prezinta apoi imparatului si Memoriul natiunii romane din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din partile vecine ale Ungariei si din Bucovina, un document politic de mare importanta, mai ales pentru ca in el se afirma ideea unitatii romanilor din Imperiul Habsburgic. Şaguna se implica tot mai mult in destinul Transilvaniei si in afirmarea drepturilor romanilor. De aceea Eminescu va observa ca 'Şaguna a fost om politic din crestet si pana-n talpi'. Iar mitropolitul Antonie completeaza ca Şaguna a fost 'om al Bisericii, dar si om cu deosebite calitati politice - indispensabile intr-o vreme in care, fara acestea, nu se putea face fata abuzurilor Puterii - Şaguna a stiut sa citeasca in semnele timpului, in evenimente si imprejurari, si sa traga pentru poporul sau foloasele pana la limita posibilului. Cutezator al innoirilor, a infiintat institutii noi, romanesti, a imaginat forme de activitati publice, adesea in spiritul vremii, dar si impotriva ei, din perspectiva pe care le anticipa cu deosebit spirit diplomatic. A stiut sa profite de slabirea Imperiului, cand a fost cazul, si sa-i dea impresia ca il sustine cand era evident ca nu se putea altfel'.'Da, Andrei, tu n-ai murit!'Nicolae Popea spunea despre mitropolitul Andrei ca mijloacele pe care le-a folosit intotdeauna au fost stiinta si moralitatea. 'Armele lui erau: principiile morale, adevarul si dreptatea, canoanele, pre care, cum zice un stimat barbat: el nici odata nu le sterse din lecsiconul sau! Cu acestea si pentru aceasta lupta el neincetat si pretutindenea'.'Anul 1873 fu anul lacrimilor - scria 'Aurora Craiovei'. Napoleon, Cuza si Andreiu Şaguna in jumatatea acestui an trecura in eternitate: trei uriasi luptatori pentru romani si romanism. La trecerea lor de pe aceasta lume, lacrimile au curs dela Tisa pana la marea Neagra... Curgeti dara lacrimi, curgeti de la Tisa pana la marea Neagra, caci pedestalul catapetesmii bisericii romane de preste Carpati si al columnei romanismului, baron Andreiu Şaguna a trecut in eternitate'. Iar foaia 'Gura Satului' din Arad scria: 'A murit mitropolitul Andreiu: cei ramasi in viata vor imbraca doliu, il vor inmormanta si vor canta imnuri de marire. Şi a lui moarte e ocazie de sarbatoare jalnica. Sufletele mari au insa un semn, al lor propriu: a lor moarte este bogata in urmari. O! Mari sunt cei alesi: chiar si moartea lor este un castig pentru poporul din care faceau parte! Numai in intuneric stim ce este lumina; numai cand nu sunt mai mult, scriu ce am pierdut, stim ce am pierdut in oameni mari, ce am avut. Mitropolitul Andrei nu este mai mult: acum, acum si numai acum stim cine a fost mitropolitul Andrei, acum, cand, lipsind omul, privim numai faptele lui, numai resultatul lucrarii sale, numai ideile, ce ni s-au harazit de la dansul. Iata semnul oamenilor mari: la moarte, cuprinsul sufletului lor devine o parte a bogatiei sufletesti a poporului intreg; la moarte plangem pe aceia, pe care i-am gonit in viata; dupa moarte ridicam monument de piatra acelora, asupra carora in viata am aruncat piatra'.Se spune ca insusi mitropolitul Andrei, cunoscand valoarea faptelor si apreciind ca unii au trecut pe langa el fara sa-l cunoasca la adevaratele dimensiuni, ar fi lasat posteritatii dreptul si indatorirea de a i-o aprecia, si a spus: 'Intorcandu-va de la mormantul meu, veti cunoaste pe cine ati pierdut'. Şi-a prevazut posteritatea.Şi acum in Sibiu si in toata Transilvania se aduna versurile lui Zaharia Boiu, muzica de Dimitrie Cuntan: 'Romanie mult cercata,/ Pune doliu innoit;/ Ca pierdusi o stea din ceruri,/ Pe Andrei mitropolit!/ Da, Andrei intai chematul,/ Da, Andrei adanc oftatul,/ Ce ca viata-si Şi-a iubit,/ Ah, Andrei a adormit!/ Viata lui de fapte inalte,/ Ca diamante, sir de sir;/ Moartea lui in suferinte,/ Moarte sfanta de martir!/ Unde-s lacrimi, unde-s jale,/ Juste cum sunt ale tale!?/ Unde e al lor finit?/ Ah, Andrei a adormit!/ O! Parintele-ndurarii,/ Cel ce totul carmuiesti,/ Care si-n cercari profunde,/ Totdeauna ne iubesti,/ Pre Andrei il odihneste,/ Unde viata infloreste!/ Nemurirea si-a gatit;/ Da, Andrei, tu n-ai murit!' (Articol publicat in saptamanalul Lumina de Duminica din data de 30 Octombrie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 720

Id: 17505

Data: Oct 29, 2011

Imagine: