Ziua a debutat cu Sfanta Liturghie la care a participat și preotul Daniel Dinga, paroh in Ruginoasa, localitatea natală a vrednicului ierarh, insoțit de mai multe persoane din sat. In continuare a fost oficiată o slujbă de pomenire prezidată de�Arhiepiscopul Ioachim al Romanului și Bacăului.

„Un uriaș cu suflet de copil”

La finalul slujbei părintele Daniel Dinga a dat citire unui cuvant de evocare realizat de preotul Florin Țuscanu, fost slujitor la Ruginoasa și pasionat cercetător al istoriei locale.

„Un uriaș cu suflet de copil”, il descrie mesajul preotului Țușcanu pe arhiereul Ilarion Mircea Băcăuanul, redand cuvintele unui diacon care l-a cunoscut, Ermil Bărbieru, devenit ulterior protopop de Roman:

„Era un slujitor impunător,�avea o statură inaltă și era un om voinic care se remarca la orice adunare.�Dar pe cat era de impunător, arhiereul Ilarion era un uriaș cu sufletul de copil.�L-am văzut de multe ori plangand in anumite momente grele, era foarte sensibil și bland cu toată lumea”.

„Și–a�legat destinul de�Episcopia�Romanului�unde�a slujit�neintrerupt vreme de aproape 50 de ani,�rămanand in amintirea posterității�ca un�păstorul bland,�cumpătat,�un model de arhiereu ce�a imbinat�dreptatea�cu bunătatea, intotdeauna insă cu părintească dragoste”.

Intre�arhiereii�vicari�care au purtat titulatura de „Băcăuanul”, Ilarion Mircea este cel de-al optulea.

A lucrat la�canonizarea�sfinților romani

„Eu in calitatea mea de�ierarh�sunt�foarte bucuros că ne amintim de�acei�ierarhi�inaintași ai noștri cărora le-am urmat credința, obiceiurile și cutumele�pentru faptul că unele se invață�in�școală, dar altele nu”, a spus apoi IPS Ioachim.

„Preasfințitul Ilarion Mircea Băcăuanul�a fost cel care și-a insușit�Teologia vremii,�și-a insușit�maniera�de a predica cuvantul lui Dumnezeu in vremea aceea,�dar a fost�și�un om de ascultare. A�ascultat față de�Sinod,�mai ales că erau tulburi vremurile acelea ale�Războiului�Intai și al�Doilea�Mondial. A�lucrat foarte mult�la�canonizarea�sfinților romani”, a subliniat Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

„Prima�canonizare a�Bisericii a avut loc in 1955,�motivată�și organizată de�Patriarhul Justinian, dar pregătirile prealabile au fost�in 1950,�in�anul in care s-a dus la cele veșnice. El�a lucrat la comisiile�sinodului�pentru�a statornici�criteriile�de canonizare�ale sfinților romani”, a explicat IPS Ioachim.

La finalul parastasului, participanții au mers la mormantul ierarhului, in curtea Centrului Eparhial, unde au incheiat slujba de pomenire.

Foto credit: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului