Sfantul Mucenic Dimitrie in omilii palamite

Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir ocupa un loc aparte in Omiliile Sfantului Grigorie Palama. Omilia a 49-a ii este dedicata in intregime, fiind un panegiric prin excelenta. Sfantul Dimitrie este prezentat ca fiind cel care a infrumusetat nu numai locul martiriului sau, ci si lumea intreaga.Frumusetea sfinteniei sale vine din credinta cea nestramutata, amplificata de harul cel fara de sfarsit izvorator. Fiind inca in viata, ajunge de la pamant la cer, ducandu-si viata in curatenie, cucernicie si virtute. Nimic din cele ale pacatului nu s-a imprimat in pergamentul pe care degetul lui Dumnezeu a inscris frumusetea fecioriei. Fecioria sufleteasca si trupeasca era dublata de intelepciunea izvorata din gustarea dumnezeiestii frumuseti. Nici macar ajuns la varsta barbatiei depline, Sfantul Dimitrie implineste toate poruncile lui Hristos si devine vas ales al Celui Preainalt. Oglinda fara pata a negraitei frumuseti, reflectand taina cea mai presus de ceruri, Sfantul Dimitrie a dat marturie despre aceasta in tot Tesalonicul, umpland cu cuvintele sale Ahaia si Atica. Miros de buna mireasma al lui Hristos, sfantul i-a intarit in credinta pe cei din vremurile sale, prin cuvant imbogatit de Cuvantul, prin fapta inmiita prin Duhul si prin smerenie laudata de Tatal. In situatii de prigoana, nu alegea diplomatia, ci cuvantul cel de folos pentru calauzirea crestinilor pe drumul marturiei. Şi la fel ca sfantul Ştefan, intaiul intre mucenici, nu avea adversar in cele ale cuvantului, nimeni putand sa ii stea impotriva.Apostol, ucenic iubit al lui HristosSfantul Grigorie Palama il numeste apostol, ucenic iubit al lui Hristos, prietenul Lui cel mai apropiat, slujitor si casnic al Domnului. A avut taria muceniciei ca pe o podoaba nu numai pentru sine pastrata, ci a daruit acest har tuturor care au voit sa il urmeze. A primit in trupul sau ranile muceniciei, si prin aceasta devine izvorator de nenumarate miruri de vindecare. Reuseste sa preschimbe orasul Tesalonicului prin imitarea muceniceasca a Domnului, de care a dat dovada. Din orasul cel plin de necredinta, plin de salbaticie pagana, Tesalonicul devine orasul bineplacut lui Dumnezeu. Prin Sfantul Dimitrie, "se revarsa dragostea lui Dumnezeu nu numai peste inimile noastre, ci si peste trupuri, prin mirurile care izvorasc din el". Trupul sau, supus muceniciei, nu doar picura mir, ci se face izvor vesnic si neferecat de miresme, fiind matca a lui Dumnezeu, care alunga iarna necredintei si aduce caldura simtirii intelegatoare a dreptei credinte. Gurile lupilor care l-au supus muceniciei au cascat, cu muscaturile lor, izvoare de binecuvantare, facand mare si multa bucurie in turma lui Hristos, incat si pe multi din cei ce mai inainte erau lupi i-a preschimbat in mielusei. Şi astfel portile iadului nu vor putea birui in veci Biserica lui Hristos.Mucenicul Dimitrie, izvor al bunatatilorAceasta omilie nu este singura in care Sfantul Grigorie Palama aminteste de Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir. Finalul Omiliei a 46-a pastreaza aceeasi linie panegirica: "Fie ca si noi, prin rugaciunile celui intre sfinti Mucenici Izvoratorul de Mir, ca precum ne impartasim aici de dumnezeiescul mir care izvoraste de la el, la fel sa ne invredniceasca si pe noi a vedea slava aceea si sa ne facem partasi cu harul si iubirea de oameni a Celui Care S-a preaslavit intru Sfintii Sai mucenici". In aceeasi omilie, Sfantul Grigorie Palama, dupa ce vorbeste de importanta jertfei pentru Hristos si pentru aproapele, il da ca exemplu pe Sfantul Dimitrie: "Vedeti pe acest Sfant Dimitrie, Izvoratorul de Mir, pentru care incepem astazi inainte praznuirea pomenirii adusa intru cinstirea sfintei sale mucenicii?Şi-a varsat de buna voie sangele trupului sau pentru Hristos, si pentru aceasta l-a facut pe acesta izvor pururea curgator si neimputinat al multor feluri de minuni, izvor al sfintirii sufletului si trupului, izvor al mirului celui mai inmiresmat si mai sfant; si desi sufletul Marelui Mucenic are acum cu dreptate partasie impreuna cu ingerii, in ceruri, de slava cea vesnica si neschimbata, in vreme ce trupul sau nu este inca impreuna slavit cu acela, totusi e cu putinta sa se descopere in legatura cu aceasta ca cele prezente sunt mai inainte vestitoare si tip (chip), si semn (simbol) pentru slava dumnezeiasca si cereasca ce va sa vina. Iar daca astfel este prefata si tipul, ce poate fi sfarsitul si desavarsirea ce va sa vina? Cu totul de negrait si de neinchipuit!".Atitudinea contemporana fata de sfintiNe intrebam cum ar fi vorbit Sfantul Grigorie Palama unor sceptici teologic cum intalnim uneori in contemporaneitate? Pentru acestia, inchinarea si credinta in ajutorul sfintilor este vazuta doar ca un moment de intruziune deloc binevenita a teologicului in spatiul privat atat de hartuit de fantomele pacatului si indepartarii de Dumnezeu. Alergiile tot mai frecvente, care vorbesc de inutilitatea si absurditatea pelerinajelor autohtone la moastele sfintilor, indica oare nevoia unei constientizari acute ca mersul lumii nu mai poate fi considerat mers normal daca incepem sa lovim in evidente de multi probate, dar ignorate tocmai de scepticii in cauza? Nevoia cronica de a lovi in reperele omului credincios poate fi oare considerata libertate de exprimare sau doar samavolnicie mediatica, impinsa la absurd prin insusi absurdul asa-ziselor informatii "news-alert" din domeniul religios? A pierdut oare jurnalistul modern orice contact cu realitatea graitoare a prezentei minunii negraite in spatiul atat de intens valorificat al Ortodoxiei? Credem ca Sfantul Grigorie ar raspunde cu un panegiric. Sau cu cuvintele urmatoare: "Din traditie avem povestiri de multe minuni savarsite de Mucenicul in anii dinaintea noastra, pe care nu s-a sarguit cineva a le aduna si a le publica spre lauda lui Dumnezeu, slavitorul sfintilor Sai; inca si in zilele noastre nu conteneste a face minuni celora ce cu credinta alearga la el. Caci cati neputinciosi au evlavie la sfintele moaste, alergand cu credinta, sau din acoperamintele puse la capul cel sfant al Mucenicului luand si purtand, dobandesc vindecare? Şi la neplouare sau alta nevoie mare, facand litanie crestinii din Tesalonic cu sfintele moaste, nu se lipsesc de cerere". Cuvintele acestea nu sunt valabile doar in cazul Mucenicului Dimitrie. Ele sunt actuale si in cazul sfintilor din Romania: Cuviosul Dimitrie Basarabov, Cuvioasa Parascheva, Sfantul Ioan cel Nou... Mai ramane ca scepticii sa aiba ochi pentru a vedea si urechi ca sa auda.(Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 23 octombrie 2010, semnat de pr. Roger Coresciuc.)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 363

Id: 29557

Data: Mar 28, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Evanghelia zilei