Postul Paștelui va incepe luni, 18 martie, și reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Invierii Domnului, sărbătorit anul acesta in data de 5 mai.

Eliberarea de patimi și creșterea duhovnicească sunt teme reprezentative care se reflectă in programul liturgic din perioada Postului Sfintelor Paști.

Postul, vindecarea sufletului�si�a�trupului

In contexul Anului omagial 2024 al pastorației și ingrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi ințeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de ingrijire a celor aflați in suferință.

In teologia ortodoxă, postul nu este ințeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru indepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate in jurul mai multor perspective.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism și la imbunătățirea sănătății fizice. De asemenea, postul presupune renunțarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin intărirea vieții spirituale și intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească și introspecție, apropiindu-l pe om de Dumnezeu și facilitează lucrarea Harului.

Incurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă postul intr-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, precum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, „in vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”.

Zilele cu dezlegare la pește

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existand numai două sărbători cu dezlegare la pește, de Buna Vestire (25 martie) și in Duminica Intrării Domnului in Ierusalim (28 aprilie).

Pomenirea celor adormiți

In Biserica Ortodoxă, sambetele sunt dedicate in special pomenirii morților. Astfel, in primele șase sambete din Postului Mare, asemenea sambetelor „Moșilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, in fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Potrivit programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paști se fac in Joia Pătimirilor, atunci cand se oficiază Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.

Vezi și: Factbox: 7 lucruri despre Postul Mare (Păresimile)

Cum se postește

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, in cursul acestuia se posteşte astfel:

• in primele două zile – luni şi marţi din prima săptămană – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare pană spre seară, cand se poate manca puţină paine şi bea apă;
• in primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sambătă din Săptămana Patimilor, la fel;
• miercuri in Săptămana Patimilor se ajunează pană seara, după oficierea Liturghiei Darurilor inainte sfinţite, cand se mănancă paine şi legume fierte fără untdelemn;
• in tot restul postului, in primele cinci zile din săptămană se mănancă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sambăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi in Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 226

Id: 80371

Data: Feb 23, 2024

Imagine: