Omiliile Sfantului Grigorie Palama: Sfanta Scriptura in duhul Parintilor

Omilia a 16-a a Sfantului Grigorie Palama ne ofera un exemplu de interpretare a textului biblic. Voi descrie mai jos, prin cateva exemple, modalitatea in care Sfantul Grigorie face recurs aproape permanent la autoritatea scriitorului biblic, fie el din Vechiul sau din Noul Testament, dupa caz. Voi reda in caractere ingrosate trimiterile repetate la autorul biblic, pentru a vedea cum, in cateva pagini, Sfantul Grigorie se raporteaza de zeci de ori la cuvintele Scripturii.Pavel scrie: "Toti cati in Hristos ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat. Deci ne-am ingropat cu El in moarte prin botez" (Rom. 6, 3-4). Acesta este inceputul innoirii noastre, caci Hristos, prin Crucea Lui, a rupt zapisul pacatelor noastre si a ridicat vinovatia celor ce, prin botez, s-au ingropat impreuna cu El". Sfantul Grigorie continua sa explice acest pasaj: "Asculta acum si partea cea de la mijloc, dupa acest inceput, caci spune Apostolul: "caci precum Hristos S-a nascut din morti, spre slava Tatalui, asa si noi sa petrecem intru innoirea vietii". Şi Pavel adauga si desavarsirea acestei innoiri, aratand ca "daca am fost altoiti pe El, prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si invierii Lui". In continuare, Apostolul arata si mai limpede inceputul si sfarsitul innoirii si infierii noastre zicand: "Ci si noi care avem parga Duhului, si noi insine suspinam in noi, asteptand infierea" (Rom. 8, 23). Numeste "parga Duhului" sfintirea si harul, pe care le primim la dumnezeiescul Botez, izbavindu-ne noi de pacate si innoindu-ne si indreptandu-ne in darul harului lui Hristos, ceea ce este inceput al bunurilor viitoare".Innoirea si indreptareaInnoirea si indreptarea sunt teme intalnite in toata teologia palamita. Cert este faptul ca aceste teme au intotdeauna ca punct de plecare premise biblice, dezvoltate patristic. Omul, eliberat de pacat, este capabil sa inceapa o viata noua, ca un om nou. Aceasta viata noua este insa doar arvuna a vesniciei. Sfantul Grigorie Palama isi continua exegeza: "Spunand insa "asteptam infierea", nu pomeneste de infierea pe care o capatam la botez, ci vorbeste de infierea cea viitoare, si desavarsita, si neclintita, adaugand: "Rascumpararea trupului nostru" (Romani, 8, 23), adica izbavirea de toata patima si stricaciunea, caci din infierea cea de acum poate sa se clatine si sa cada, dar cea care vine prin invierea mortilor este cu adevarat temeinica si desavarsita". Innoirea de care vorbeste Apostolul Pavel este posibila prin participarea la viata Bisericii. Comentand textul de la Filipeni, 3, 20, "asteptam Mantuitor, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care va schimba la infatisare trupul smereniei noastre, ca sa fie asemenea trupului slavei Sale", Sfantul Grigorie Palama realizeaza o adevarata radiografie paulina a subiectului innoirii firii omenesti prin Intruparea lui Hristos si prin participarea la viata Bisericii: "Asa precum Hristos a murit in slabiciunea si necinstea trupului, dar a inviat intru putere si slava dumnezeiasca, tot asa si cei ce-si traiesc viata lor dupa Hristos sunt semanati spre moarte, cum iarasi spune Pavel, intru slabiciune si necinste, dar se vor scula intru putere si slava (I Corinteni 15, 43), primind un trup slavit si invesnicit, asa cum a avut Hristos, dupa inviere, cand a devenit "intaiul nascut din morti" (Coloseni 1, 18), si "incepatura a invierii celor adormiti" (I Corinteni 15, 20)". Aceasta innoire realizata prin unirea cu Hristos de care vorbeste Apostolul Pavel este insa o innoire nedeplina. Sfantul Grigorie Palama avertizase de astfel ca orice demers realizat in aceasta viata este nedeplin, avand caracter provizoriu. Referirea la textul Apostolului Pavel, "acum vedem ca printr-o oglinda, in ghicitura" (I Corinteni, 13, 12), este evidenta. Sfantul Grigorie Palama face trimitere, in aceeasi omilie si in acelasi context, si la Sfantul Ioan Evanghelistul: "Din aceasta pricina, si Ioan, ucenicul cel preaiubit al Domnului, cugetand la aceste doua innoiri, cea a sufletului si cea a trupului, spune: "Acum sunt fii ai lui Dumnezeu" (I Ioan 3, 2), aratand prin aceasta inceputul infierii; dar adauga indata: "Şi ce vom fi nu s-a aratat pana acum. Ştim ca daca El se va arata, noi vom fi asemenea Lui, fiindca Il vom vedea asa cum este". Este vorba aici de desavarsirea infierii si a innoirii celei dupa Dumnezeu daruite noua prin Hristos. Cu privire la aceasta, se spune si in Evanghelie ca "cei care cred in numele Lui, le-a dat putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1, 12)". Usurinta cu care foloseste textele scripturistice aminteste in mod evident de stilul omiletic al Sfantului Ioan Gura de Aur. Innoirea firii umane devine premisa a nasterii din Duh. Sfantul Grigorie Palama face apel din nou la Scriptura: "Unii ca acestia nu s-au nascut din sange, nici din dorinta trupeasca sau barbateasca, cum sta scris (Ioan 1, 13)". Explica mai departe cuvintele apostolului, argumentand cu un text din cartea profetului Isaia: "Dar zicand ca noi nu ne-am nascut din trup, ci de la Dumnezeu, apostolul lamureste si arata nasterea din nou si infierea prin dumnezeiescul Botez. s...t Şi spunand apostolul ca ne-a dat putere deplina sa ne numim fii ai lui Dumnezeu, dar ca inca nu suntem, arata prin aceasta ca nu avem desavarsirea infierii. s...t Insa trupurile cele moarte ale necredinciosilor vor invia, dar nu intru slava cereasca s...t, caci Scriptura spune: "Sa nu mai fie pe pamant cei fara de lege si sa nu mai vada slava Celui Preainalt" (Isaia 26, 10). Iar cei nascuti si crescuti dupa Hristos si care au ajuns la masura plinatatii varstei lui Hristos, dupa putinta, aceia vor dobandi in chip fericit si stralucirea dumnezeiasca, si, asa precum este scris, "vor straluci ca soarele in imparatia Tatalui lor" (Matei 13, 43)".... al doilea HrisostomObservam insistenta cu care Sfantul Grigorie recurge la textul biblic. De asemenea, este de remarcat faptul ca nu ezita sa citeze integral aceste texte in predica. Face acest lucru din dorinta de a-si familiariza ascultatorii cu Sfanta Scriptura. Sfantul Grigorie incearca sa demonstreze pe parcursul intregii opere omiletice ca riscul indepartarii de Scriptura implica riscul indepartarii de ceea ce Scripturile au anuntat fara incetare: taina si realitatea Intruparii. Pavel, Ioan, Petru sunt numiti vazatori ai tainelor Duhului, tocmai pentru a justifica acest recurs perpetuu la autorii vetero si nou testamentari: "Vazatorul negraitelor taine ale Duhului, marele Pavel, vasul cel ales, scrie in Epistola catre Romani...". Iata asadar cum Sfantul Grigorie Palama ni se dezvaluie ca un al doilea Hrisostom, plin de dragoste pentru cuvantul Scripturii, pe care nu a incetat sa-l propovaduiasca." Apostolul arata si mai limpede inceputul si sfarsitul innoirii si infierii noastre zicand: "Ci si noi care avem parga Duhului, si noi insine suspinam in noi, asteptand infierea" (Rom. 8, 23). Numeste "parga Duhului" sfintirea si harul, pe care le primim la dumnezeiescul Botez, izbavindu-ne noi de pacate si innoindu-ne si indreptandu-ne in darul harului lui Hristos, ceea ce este inceput al bunurilor viitoare - Sf. Grigorie Palama. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 6 noiembrie 2010, semnat de pr. Roger Coresciuc.)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 449

Id: 29556

Data: Mar 28, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Evanghelia zilei