Sfantul Benedict de Nursia, despre realizarea de sine: Un eseu exclusiv de PS Benedict Bistrițeanul

Episcopul vicar Benedict Bistrițeanul a scris in exclusivitate pentru Basilica.ro un eseu despre ocrotitorul spiritual al Preasfinției Sale.

Text integral:


Sfantul Benedict de Nursia, despre realizarea de sine

Alături de Sfantul Vasile cel Mare sau Sfantul Ioan Casian, Sfantul Benedict de Nursia se numără printre intemeietorii și organizatorii de viață călugărească. Acesta scrie o Randuială monahală in indepărtatul secol al șaselea, dar care se va bucura de o interpretare și o aplicare la zi neintreruptă de atunci și pană in prezent, depășind proba timpului.

Există o terminologie in vogă in vocabularul contemporan, de factură psihologică – stimă de sine, incredere in sine, imagine de sine, cuprinse in ceea ce se numește realizarea de sine. Iar acest ultim concept il vizează pe om stand față in față cu cele mai inalte standarde, cu targeturi și așteptări in consecință. Asociind acestor exigențe un text atat de vechi precum „Randuielile vieții monahale” a Sfantului Benedict, un cititor ar putea avea surpriza de a descoperi un set de idei practice, exprimate simplu și organizat, dar și cu trimitere imediată pentru viața cotidiană. In plus, acestea oferă un cadru sigur, verificat de-a lungul timpului, insă, deopotrivă, lasă și un spațiu pentru o interpretare personală.

Incercand o lectură sistematică și la zi, socotesc că am putea vorbi de „o metodă benedictină” a realizării de sine, descrisă generic prin practicarea smereniei, in termeni paradoxali și esențiali. Această lucrare prevede douăsprezece trepte sau ințelegeri, descrise sintetic in capitolul VII al Randuielii sale, intr-o succesiune calitativă evidentă. Numeroși hermeneuți de-a lungul timpului au interpretat această scară, racordați la timp și spațiu, din diverse perspective. Lucrul acesta il voi incerca și eu in acest scurt eseu, făcand un survol destinat, mai ales, tinerilor.

Inceputul scării il marchează frica de Dumnezeu, a cărui icoană este omul, interpretată ca formă de respect de sine. Această stare ii amintește acestuia de identitatea sa in termenii excelenței și, in același timp, il pune in gardă și il invață prudența in fața unor posibile nefericite căderi. Frica are valoare preventivă, dar și asiguratorie.

A doua treaptă indică in continuare o atitudine provocatoare pentru tanărul contemporan – diminuarea exprimării voinței personale in favoarea binelui celor din jur sau a binelui său, insă mai tarziu, in viitor. Smerenia se evidențiază aici prin nevoia de a accepta că nu tot timpul propria dorință este cea mai bună sau cea mai folositoare, ci se cere dialogul și negocierea cu ceilalți și cu opiniile acestora, pentru o arhitectură realistă și solidă a viitorului.

Al treilea nivel al smereniei se exprimă prin disponibilitatea de a asculta de cel mai mare. A accepta că există oameni mai inteligenți și mai experimentați decat tine este semn de maturitate, dar și de prudență necesară, care te ferește de experiențe nefaste.

A patra stație presupune răbdarea și perseverența in momentele mai dificile, cu privirea țintă inspre scop, impotriva tendinței de fugă din fața greutăților, atitudine frecventă in mentalitatea vremii.

A cincea formă de smerenie se exprimă prin necesitatea de a-ți recunoaște greșelile, la nivel de gand, dar și in faptă, inaintea celui responsabil de tine și de viața ta, pentru a nu persevera in rău și pentru a-ți imbunătăți condiția. Avem nevoie de un corectiv, de cineva care să ne atenționeze cand greșim și să ne ajute să indreptăm lucrurile.

Ajunși la jumătatea scării, la stația a șasea, observăm că smerenia se exprimă sub chipul blandeții, ca rezistență și nemișcare in mijlocul situațiilor inconfortabile, cand suntem tratați nepotrivit, cand traversăm momente de sărăcie sufletească sau vreo anume stare de neimplinire.

Aceasta experiență crește in intensitate odată cu cea de-a șaptea treaptă, asimilată osandirii de sine, care mută accentul de pe propriile puteri pe lucrarea lui Dumnezeu, din dorința de a realiza sinergic lucruri insemnate. Se revelează aici un exercițiu matematic invers proporțional – cu cat se diminuează increderea in sine, cu atat, in consecință, crește increderea in Dumnezeu și in lucrarea Lui. Perspectiva aceasta dezvăluie o tot mai vizibilă libertate personală, acompaniată de o dragoste tot mai intensă față de Dumnezeu.

A opta stație indică atenția strictă pe randuiala asumată și concentrarea pe lucrul pe care cineva il are de indeplinit. Acest moment reclamă conștiința prezenței totale și suprapunerea perfectă peste misiunea de indeplinit la un moment dat.

Smerenia se manifestă in continuare, pe cea de-a noua scară, prin apelul la tăcere, ca formă de manifestare a prudenței in fața păcatului, dar și ca mijloc de imbogățire cognitivă, prin disponibilitatea de a primi informații și experiențe noi de la cel de langă tine.

A zecea treaptă indică bunăcuviința, ca reacție in fața unei posibile atitudini imprăștiate și la intamplare, in fața unui comportament necontrolat sau chiar dezordonat. Bunăcuviința se exprimă prin echilibru și discernămant.

Al unsprezecelea popas este insoțit de capacitatea de a comunica elegant, măsurat, intr-o tonalitate calmă, dand dovadă de discreție și sensibilitate.

Ultima treapta a scării smereniei, a douăsprezecea, are un caracter cuprinzător și sintetizator, de vreme ce indică manifestarea integrală a acesteia, la exterior, dar și lăuntric, la nivelul trupului, dar și al duhului, ca urmare a unui intreg proces, indicand de acum o personalitate duhovnicească bine conturată. Aceasta este lecția pe care ne-o pune la indemană Sfantul Cuvios Benedict de Nursia.

Poate fi acesta și drumul tău. Apropie-te de el, cercetează-l, verifică-l! Și apoi, pune-ți piciorul pe prima treaptă și privește in sus! Ia minte la indicații și insoțește-te cu cei care l-au parcurs inaintea ta! Și să nu te intorci din drum! Te așteaptă o călătorie frumoasă, o aventură spirituală la capătul căreia te va intampina bucuria implinirii. Iți rămane acum doar să fii curajos!

BENEDICT Bistrițeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

Foto credit: Facebook / ASCOR Cluj-Napoca

 

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 129

Id: 77964

Data: Mar 14, 2023

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).