Părintele Patriarh Daniel a transmis un mesaj pentru evenimentul intitulat Dezrobirea romilor şi semnificația sa pentru minoritatea romă și societatea romanească, organizat de Agenția Națională pentru Romi la Academia Romană, marți, 20 februarie 2024.

Preafericirea Sa a adresat un cuvant de binecuvantare atat organizatorilor, cat și tuturor membrilor etniei rome din țara noastră, subliniind implicarea Bisericii Ortodoxe Romane in emanciparea lor.

Text integral:

Trei arhimandriţi ortodocşi din Ţara Romanească luptători pentru emanciparea romilor

Organizarea de către Agenția Națională pentru Romi a evenimentului cu tema „Dezrobirea romilor și semnificația sa pentru minoritatea romă și societatea romanească” in Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” de la Biblioteca Academiei Romane chiar in ziua implinirii a 168 de ani de la votarea „Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Romanești” (8/20 februarie 1856), ne oferă prilejul de a adresa un cuvant părintesc de binecuvantare și de felicitare atat organizatorilor acestui moment aniversar și academic cat și tuturor membrilor etniei rome din țara noastră.

Dorim de asemenea să amintim cateva momente ale evoluției tendințelor de emancipare ale romilor și implicarea Bisericii Ortodoxe Romane in acest proces istoric.

Acum două secole, incepand cu deceniul al III-lea al secolului al XIX-lea, Arhimandritul Eufrosin Poteca, starețul Mănăstirii Gura Motrului și primul profesor roman de filosofie al Academiei de la Sfantul Sava, cu studii la Pisa și Paris, a militat cu multă energie pentru dreptate socială, inlăturarea robiei și a dependenței țăranilor, pentru eliberarea robilor, educația prin școală, egalitatea in faţa legilor şi impozitul progresiv pe venit.

Tema eliberării robilor apare in predicile și scrierile Arhimandritului Eufrosin Poteca de la inceputul anilor ’20 ai secolului al XIX-lea luptand pentru aceasta pană la sfarșitul vieții, in 1858. De aceea, potrivit cunoscutului istoric Venera Achim, cu preocupări fundamentale privind cunoașterea istoriei romilor, el poate fi socotit primul roman aboliționist. (Venera Achim, Eufrosin Poteca aboliționist, in Studii și Materiale de Istorie Modernă, vol. XXXI, 2018, p. 57-66).

Ca teolog, filosof și pedagog, Arhimandritul Eufrosin Poteca a adus in fața societății romanești această gravă problemă a robiei, subliniind necesitatea desființării acestei instituții cu argumente de ordin religios, moral și filosofic: imoralitatea robiei, invăţătura Sfintei Scripturi care susține egalitatea tuturor oamenilor [„Nu mai este nici iudeu, nici elin, nu mai este nici rob, nici liber, nu mai este nici parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi in Hristos Iisus” (Galateni, 3, 28); „nu mai este elin și iudeu, tăiere imprejur și netăiere imprejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate și intru toți, Hristos” (Coloseni 3, 11)], precum și conștiința romanilor că sunt urmaşi ai romanilor, ai Sfantului Impărat Constantin cel Mare, cel care, devenind creștin, i-a eliberat pe sclavi.

Pentru radicalismul ideilor sale de libertate și de inlăturare a nedreptăților sociale, Eufrosin Poteca a fost demis din demnitatea de stareț de către generalul rus Pavel Kiseleff și inlăturat din invățămant, iar unele dintre scrierile lui nu au fost publicate din cauza opoziţiei autorităţilor faţă de ideile sociale reformatoare și curajoase exprimate de arhimandritul ortodox roman.

Aceleași idei reformatoare au insuflețit și generația pașoptistă in randurile căreia s-au aflat mulți slujitori ai Bisericii Ortodoxe Romane.

Astfel, in ziua de 26 iunie/8 iulie 1848, Guvernul Provizoriu de la Bucureşti prezidat de Mitropolitul Țării Neofit al II-lea (1840-1849), a decretat „eliberarea robilor ţigani ai boierilor, incepand cu data de 10/22 iulie 1848”.

Arhimandritul Iosafat Snagoveanul, de etnie romă, starețul Mănăstirii Snagov și membru al Guvernului Provizoriu, a făcut parte din Comisia de eliberare a romilor, impreună cu Cezar Bolliac și Petrache Poenaru. Pentru implicarea sa in procesul eliberării robilor ţigani și mai ales pentru refuzul de a renunța la acest nobil ideal, renunțare ce i-a fost cerută de noile autorități instalate după căderea Guvernului Provizoriu, Iosafat a luat calea exilului in Transilvania, in Dobrogea otomană și apoi in Franța, intemeind prima capelă ortodoxă romanească din Paris pe care a slujit-o pană la sfarșitul vieții pămantești.

Idealul la care a aderat și pentru care el a luptat, dezrobirea romilor, s-a concretizat in următorii ani. Astfel după aproape 8 ani, la 8/20 februarie 1856 a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Romanești”, după ce in 10 decembrie 1855 a fost votată o lege similară in Moldova, cele două legi constituind ultima etapă in procesul de dezrobire a romilor.

La inceputul secolului al XX-lea, o deosebită activitate in sprijinul comunității rome a desfășurat arhimandritul Calinic Constantin Şerboianu de la Cernica, de asemenea de etnie romă, care a scris mai multe lucrări despre romi, inființand și conducand Asociaţia Romilor din Romania și lucrand pentru emanciparea lor prin infiinţarea unei Universităţi populare speciale. Tot de numele său se leagă activitatea de infiinţare a cooperativelor meşteşugăreşti pentru romi, specifice indemanării acestora, cunoscuți fiind ca foarte talentaţi, de la muzică şi pană la meşteşugurile cele mai pretenţioase.

Arhimandritul Calinic a desfăşurat o activitate misionară intensă printre romi, precum și una de cercetare a trecutului acestora și de editare de lucrări științifice, fiind autorul a trei cărţi şi a peste 40 de articole publicate in diverse periodice din epocă, cea mai importantă fiind Țiganii – Istorie, etnografie, lingvistică, gramatică și dicționar, publicată in anul 1930 in limba franceză la prestigioasa editură pariziană Payot.

Faptul că Biserica Ortodoxă Romană a conferit celor doi călugări romi, Iosafat Snagoveanul (1797-1872) și Calinic Constantin Şerboianu (1883-1941), cel mai inalt rang pentru clerul monahal – rangul de arhimandrit – vorbește de la sine că ea a militat deopotrivă atat pentru libertatea cat și pentru demnitatea fiilor ei de etnie romă.

Astăzi, Biserica Ortodoxă Romană desfășoară o importantă lucrare pastorală, misionară și socială printre romi. Tineri aparținand etniei rome sunt pregătiți in seminariile și facultățile de teologie ortodoxă, unii dintre ei fiind promovați in cler și activand in parohii cu populație romă. Aceştia construiesc biserici in comunități rome, traduc cărți de rugăciuni și de zidire sufletească in limba romani, dezvoltă programe social-filantropice prin intermediul eparhiilor, al Asociațiilor, Departamentelor și Birourilor organizate special pentru intensificarea prezenței Bisericii in comunitățile de romi.

Felicitand pe ostenitorii Agenției Naționale pentru Romi şi pe toți participanții la evenimentul organizat astăzi, vă dorim tuturor sănătate, mult ajutor de la Dumnezeu, mult zel și inspirație in lucrarea dumneavoastră, spre mai binele comunității rome și al tuturor cetățenilor acestei țări.

Cu stimă şi binecuvantare,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu

Urmărește-ne pe Telegram:�t.me/basilicanews

Sursa: Basilica.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 125

Id: 80353

Data: Feb 20, 2024

Imagine: